Măsura vizează gestionarea fluxului masiv de vizitatori
Veneția, una dintre cele mai emblematice destinații turistice din lume, a colectat peste 5 milioane de euro din taxa de acces percepută vizitatorilor de o zi în acest sezon turistic, care s-a desfășurat între aprilie și iulie 2026. Această sumă, confirmată de agenția dpa și citată de Yahoo News, provine de la peste 650.000 de turiști care au achitat contribuția în cele 60 de zile cele mai aglomerate ale sezonului.
Taxa, a cărei valoare variază între 5 și 10 euro pe zi, a fost implementată pentru a gestiona afluxul masiv de vizitatori, o problemă cronică pentru fragila infrastructură a orașului. Primarul Simone Venturini a declarat că măsura este esențială pentru „a ajuta autoritățile să gestioneze mai bine numărul mare de turiști care vizitează Veneția”, potrivit Mediafax. În restul anului, vizitatorii care optează pentru excursii de o zi pot intra în oraș fără a plăti această taxă.
În fața succesului relativ al inițiativei, primarul Venturini a propus o majorare semnificativă a taxei în zilele considerate de vârf, sugerând o creștere la 30-50 de euro. Totuși, această modificare nu poate fi decisă exclusiv la nivel local. Deși taxa a fost introdusă printr-o hotărâre a municipalității, plafonul maxim este reglementat de legislația națională italiană, ceea ce implică necesitatea discuțiilor și aprobării guvernului de la Roma pentru orice majorare, conform ambelor surse.
Contextul demografic al Veneției subliniază urgența acestor măsuri. Potrivit autorităților locale, în centrul istoric al orașului mai locuiesc în prezent aproximativ 50.000 de persoane, un număr care este, în mod paradoxal, mai mic decât totalul locurilor de cazare disponibile în hotelurile orașului. Această discrepanță accentuează presiunea exercitată de turismul de masă asupra vieții cotidiene a rezidenților și asupra conservării patrimoniului.
Comparația cu alte orașe europene confruntate cu „supraturismul” este relevantă. Amsterdam, de exemplu, a majorat constant taxa turistică, ajungând în 2024 la una dintre cele mai ridicate din Europa, în timp ce Barcelona a impus restricții stricte asupra apartamentelor de închiriat pe termen scurt. În 2023, Organizația Mondială a Turismului a estimat că peste 1,5 miliarde de călătorii internaționale au fost înregistrate la nivel global, o creștere de aproape 20% față de anul precedent, punând o presiune fără precedent pe destinațiile populare. Veneția, cu un număr anual de vizitatori estimat la peste 25 de milioane înainte de pandemie, a căutat soluții inovatoare pentru a echilibra nevoile economice cu cele de conservare.
Introducerea taxei de acces în Veneția a fost un proces îndelungat și controversat, amânat de mai multe ori din cauza opoziției locale și a dificultăților logistice. Inițial, ideea a fost propusă în 2019, dar implementarea sa a fost amânată succesiv, inclusiv din cauza pandemiei de COVID-19. Decizia finală de a o aplica în 2024 (pentru sezonul 2026) a venit după ani de dezbateri intense privind impactul turismului asupra orașului, care a fost chiar amenințat cu includerea pe lista UNESCO a siturilor aflate în pericol.
Criticii măsurii au argumentat că o taxă de acces ar putea descuraja turiștii cu bugete mai mici sau ar putea crea o „Veneție de elită”. Pe de altă parte, susținătorii, inclusiv primarul Venturini, consideră că este o soluție necesară pentru a finanța întreținerea orașului și pentru a asigura o experiență mai plăcută atât pentru vizitatori, cât și pentru rezidenți. Vizitatorii care rămân peste noapte în Veneția sunt scutiți de taxa de acces pentru o zi, dar trebuie să plătească o taxă de ședere, o distincție care încurajează șederile mai lungi și, implicit, o cheltuială mai mare în economia locală.
De ce contează
Această inițiativă a Veneției este un studiu de caz esențial pentru orașele istorice din întreaga lume care se confruntă cu fenomenul supraturismului. Succesul sau eșecul său poate influența politicile turistice globale, oferind un model pentru gestionarea fluxurilor de vizitatori și pentru finanțarea conservării patrimoniului. Pentru România, cu destinații precum Sighișoara sau orașele din Transilvania care atrag un număr tot mai mare de turiști, experiența Veneției poate oferi lecții valoroase despre echilibrul delicat dintre dezvoltarea turistică și sustenabilitatea pe termen lung a comunităților locale și a siturilor istorice.
Pe termen scurt, autoritățile venețiene vor continua discuțiile cu guvernul de la Roma pentru a obține aprobarea majorării taxei în zilele de vârf, o decizie care ar putea fi luată înainte de sezonul turistic din 2027. De asemenea, monitorizarea impactului pe termen lung al taxei asupra comportamentului turiștilor și asupra veniturilor locale va fi crucială.
Întrebarea fundamentală rămâne dacă aceste măsuri sunt suficiente pentru a salva Veneția de la presiunile turismului de masă și pentru a-i asigura un viitor durabil, sau dacă sunt necesare intervenții mai radicale pentru a proteja identitatea și integritatea orașului lagunar.