Radiografia încrederii politice și instituționale în România
Un sondaj recent realizat de Centrul de Sociologie Urbană și Regională (CURS) în perioada 14-24 iulie 2026, pe un eșantion reprezentativ la nivel național, relevă o fragmentare accentuată a încrederii publice în rândul liderilor politici și o consolidare a poziției Alianței pentru Unirea Românilor (AUR) în intenția de vot. De asemenea, studiul subliniază o discrepanță majoră între percepția asupra instituțiilor de forță și siguranță, care se bucură de o încredere ridicată, și cea asupra instituțiilor politice și judiciare, care se află la coada clasamentului.
Potrivit datelor CURS, Călin Georgescu ocupă primul loc în clasamentul încrederii în personalitățile politice, cu 33% dintre respondenți exprimând „foarte multă” sau „multă” încredere, o creștere ușoară față de 32% în mai 2026. El este urmat de președintele Nicușor Dan, cu 30% încredere (o scădere de un punct procentual față de mai), și de liderul AUR, George Simion, cu 24% (în creștere de la 23% în mai). Este notabil faptul că, în cazul tuturor liderilor politici evaluați, ponderea evaluărilor negative depășește semnificativ pe cea a răspunsurilor favorabile, indicând o criză generală de încredere în clasa politică românească. De exemplu, 62% au puțină sau foarte puțină încredere în Georgescu, iar 67% în Nicușor Dan.
Pe lângă aceștia, Ilie Bolojan și Sorin Grindeanu se situează la egalitate, cu câte 23% încredere, ambii înregistrând evaluări negative de peste 72%. Cristian Popescu Piedone obține 18%, Claudiu Târziu 16%, Kelemen Hunor 14%, Diana Șoșoacă 11%, și Dominic Fritz 10%. Claudiu Târziu se confruntă cu o problemă de notorietate, 21% dintre respondenți declarând că nu îl cunosc, un procent semnificativ mai mare decât cei 6% care nu îl cunosc pe Kelemen Hunor sau 5% pentru Piedone și Fritz. Această fragmentare a încrederii sugerează că niciun politician nu reușește să coaguleze un sprijin majoritar la nivel național, reflectând o anumită deziluzie a electoratului.
În ceea ce privește intenția de vot pentru alegerile parlamentare, AUR se menține detașat pe prima poziție, cu un scor de 34% în sondajul CURS din iulie 2026. Această cifră confirmă tendința observată și în alte sondaje recente. De exemplu, un sondaj IRES publicat în aceeași lună (la comanda PSD) credita AUR cu 40%, în timp ce un studiu al Agenției de Rating Politic (30 iunie – 3 iulie) îi atribuia 36,4%. Lupta pentru locul doi este strânsă, cu PSD și PNL la o diferență de doar două puncte procentuale în sondajul CURS. Alte formațiuni precum PNRR și ACT sunt creditate cu câte 2%, iar opțiunea „Alt partid” cu tot 2%. Este important de menționat absența formațiunii POT din acest sondaj CURS, în contextul în care aceasta a trecut pragul electoral la alegerile din 2024.
Analiza instituțiilor relevă o altă perspectivă asupra încrederii publice. Armata și Biserica se detașează clar, cu 81%, respectiv 79% opinii „foarte bune” sau „bune” în iulie 2026. Acestea sunt urmate de Pompieri și SMURD (66%), Poliție (54%), Mediul Privat (53%) și Uniunea Europeană (51%). Aceste șase categorii sunt singurele care obțin o evaluare favorabilă din partea majorității respondenților. Această încredere ridicată în instituțiile de forță și siguranță publică, precum și în Biserică, poate fi interpretată ca o nevoie de stabilitate și valori tradiționale într-o societate percepută ca fiind în continuă schimbare și incertitudine. Comparația cu media europeană, unde încrederea în instituțiile de securitate este, de asemenea, adesea ridicată, plasează România într-un trend similar, deși specificul local accentuează rolul Bisericii.
La polul opus, instituțiile politice și judiciare înregistrează cele mai scăzute niveluri de încredere. Președinția este evaluată pozitiv de 31% dintre respondenți (cu 67% opinii negative), Sindicatele de 29%, Curtea Constituțională de 27%, Justiția de 25%, Parlamentul de 20%, iar Guvernul ocupă ultima poziție, cu doar 19% opinii bune sau foarte bune și 78% opinii proaste sau foarte proaste. Această lipsă cronică de încredere în instituțiile fundamentale ale democrației este o constantă în sondajele de opinie din România de mulți ani și reflectă o percepție publică negativă asupra eficienței, transparenței și integrității acestora. Cifra de 78% opinii negative pentru Guvern, de exemplu, este alarmantă și sugerează o profundă nemulțumire față de direcția în care se îndreaptă țara.
Un aspect interesant este diferența de percepție față de mass-media. Presa scrisă și online beneficiază de o părere bună sau foarte bună din partea a 46% dintre respondenți, în timp ce televiziunile sunt apreciate pozitiv de doar 31%. Această diferență de 15 puncte procentuale în favoarea presei scrise și online poate indica o preferință a publicului pentru surse de informare percepute ca fiind mai aprofundate sau mai puțin influențate de interese comerciale sau politice, comparativ cu televiziunile, care sunt adesea criticate pentru polarizare și senzaționalism. Organizația Națiunilor Unite obține 41% opinii pozitive, iar serviciile de informații 34%.
Metodologia sondajului CURS, realizat prin interviuri telefonice asistate de calculator (CATI) pe un eșantion multistadial și stratificat de 1.108 respondenți cu vârsta de 18 ani și peste, asigură o marjă de eroare de ±3% la un nivel de încredere de 95%. Institutul CURS, fondat în 1996 și deținut de jurnalistul Iosif Buble, este un actor consacrat pe piața sociologică românească, iar rezultatele sale sunt adesea citate de diverse instituții media.
De ce contează
Aceste rezultate ale sondajului CURS sunt cruciale pentru înțelegerea peisajului politic și social românesc actual. Ele evidențiază o criză profundă de încredere în clasa politică tradițională și în instituțiile statului, care ar putea alimenta populismul și instabilitatea politică. Ascensiunea AUR în intenția de vot, coroborată cu popularitatea unor figuri precum Călin Georgescu, care nu sunt neapărat asociate cu partidele mainstream, indică o dorință a electoratului pentru alternative. Pentru cetățeni, aceste date subliniază necesitatea unei analize critice a opțiunilor politice și a discursurilor publice, având în vedere că încrederea în instituțiile fundamentale este la cote minime.
În concluzie, sondajul CURS din iulie 2026 trasează un tablou complex al României. Pe de o parte, există o stabilitate a încrederii în instituțiile cu rol de protecție și siguranță, precum Armata și Biserica, care continuă să ofere un reper într-un climat social incert. Pe de altă parte, lipsa de încredere în Guvern, Parlament și Justiție, alături de fragmentarea sprijinului pentru liderii politici, indică o nevoie stringentă de reformă și de restabilire a legitimității. Rămâne de văzut cum vor influența aceste tendințe dinamica electorală viitoare și dacă partidele politice vor reuși să răspundă așteptărilor unui electorat din ce în ce mai critic și mai puțin dispus să acorde un vot de încredere oricărei formațiuni politice majore.
Următoarele alegeri vor fi un test decisiv pentru capacitatea sistemului politic românesc de a se adapta acestor realități.