Greva generală din sănătate amplifică tensiunile politice
Un conflict deschis a izbucnit între Guvernul României și Federația SANITAS, pe fondul anunțării grevei generale în sistemul sanitar, programată să înceapă marți, 28 iulie 2026. Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu a criticat dur decizia SANITAS de a refuza consultările pe tema noii legi a salarizării, sugerând că protestul este „de neînțeles” și ar putea avea mize politice, amplificând actuala criză politică. Declarațiile sale, făcute duminică seara la B1 TV, subliniază o ruptură profundă între Executiv și unul dintre cele mai mari sindicate din sănătate.
Potrivit Oanei Gheorghiu, proiectul legii salarizării prevede un buget suplimentar de peste două miliarde de lei, estimat de ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, la aproximativ 2,5 miliarde de lei, destinat majorării salariilor angajaților din sănătate. Guvernul susține că peste două treimi dintre aceștia ar urma să primească majorări directe, iar pentru restul, veniturile totale vor fi protejate prin compensații. "Greva din sănătate, pentru mine cel puțin, este de neînțeles la acest moment. Pentru că legea salarizării prevede clar, pentru sănătate, un buget suplimentar față de ceea ce există la momentul acesta. Sunt peste două miliarde de lei suplimentari pentru salariile celor din sănătate”, a declarat Gheorghiu, citată de mai multe surse, inclusiv B1 TV și EVZ. Ea a adăugat că „legea salarizării nu prevede reduceri de venituri. Veniturile sunt garantate pentru toți cei care intră sub incidența acestei legi.”
Pe de altă parte, Federația SANITAS contestă vehement aceste calcule, argumentând că protejarea salariului de bază nu este suficientă. Sindicaliștii subliniază că veniturile personalului medical sunt compuse și din sporuri, indemnizații și plata gărzilor sau a activității desfășurate în weekenduri și sărbători. SANITAS avertizează că modificarea sporurilor pentru condiții de muncă și a plății activității suplimentare ar putea duce la reduceri ale veniturilor de până la 36% în anumite cazuri, afectând categorii precum medicii și asistenții medicali din secțiile de anestezie și terapie intensivă. Această diferență de interpretare a impactului legii este punctul central al disputei.
Refuzul SANITAS de a participa la consultările convocate de Ministerul Muncii pe 22 iulie a fost criticat dur de vicepremier. SANITAS a invocat decizia Curții de Apel București din 21 iulie 2026, care a admis cererea federației și a suspendat procedura proiectului legii salarizării personalului plătit din fonduri publice, publicat de Ministerul Muncii pe 17 iulie. Această suspendare este valabilă până la soluționarea definitivă a dosarului. Ministerul Muncii a precizat însă că documentul publicat nu era un proiect de lege aflat în procedura formală de adoptare, ci un suport tehnic pentru partide și parlamentari, susținând că discuțiile pot continua. "Să refuzi să vii la negocieri este de neînțeles. Este absurd să nu stai la masă la discuții, astfel încât ambele părți să vadă și să înțeleagă unde sunt problemele", a replicat Oana Gheorghiu.
În contrast cu SANITAS, Federația „Solidaritatea Sanitară” a continuat consultările tehnice cu Ministerul Muncii și Ministerul Sănătății, anunțând că va căuta modificarea proiectului atât prin negocieri, cât și ulterior, în Parlament. Această abordare divergentă a sindicatelor subliniază lipsa de unitate în fața Guvernului. Vicepremierul Gheorghiu a mers mai departe, punând la îndoială obiectivele liderilor sindicali: „Care este rostul acestui refuz? Vreți cu adevărat pentru membrii voștri protecția veniturilor sau vreți doar să creați o criză în sănătate, care nu face bine nimănui?” Ea a evitat o acuzație directă, dar a sugerat că ar putea exista "conexiuni între conducerea sindicatelor și mediul politic", amplificând suspiciunile de politizare a protestului.
Greva generală anunțată de SANITAS, după o grevă de avertisment la care au participat angajați din peste 480 de unități sanitare pe 20 iulie 2026, va începe marți, 28 iulie, pe termen nelimitat. Sindicaliștii au transmis că vor asigura urgențele și cel puțin o treime din activitatea normală a unităților medicale. Cu o zi înainte de declanșarea protestului, SANITAS a acuzat conducerile unor spitale de presiuni și intimidări asupra angajaților, prin solicitarea unor liste cu persoanele care și-au exprimat acordul de a participa la grevă, în vederea suspendării contractelor individuale de muncă. Președintele SANITAS, Iulian Pope, a declarat că astfel de demersuri sunt "instrumente de presiune și intimidare" și că "nu veți opri greva prin intimidare!" Federația invocă Legea dialogului social nr. 367/2022 și Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 5 din 5 mai 2025, care stabilesc că suspendarea contractului individual de muncă intervine exclusiv pe durata participării efective la grevă.
Pe lângă revendicările salariale, SANITAS solicită și deblocarea angajărilor în sistemul public de sănătate, estimând un deficit de personal de peste 30.000 de posturi. Organizația critică ritmul lent de aprobare a angajărilor, menționând că, după tragedia de la Spitalul „Marie Curie”, au fost aprobate doar 22 de posturi pentru această unitate, în timp ce un memorandum pentru deblocarea a 7.621 de posturi nu a fost încă implementat. Această lipsă de personal, avertizează sindicaliștii, duce la suprasolicitare, dificultăți în acoperirea gărzilor și reducerea timpului alocat pacienților, afectând calitatea serviciilor medicale.
Oana Gheorghiu a recunoscut că "Sănătatea are mari probleme, probleme de ani de zile, nu de acum" și a pledat pentru o reformă mai amplă. Ea a cerut Parlamentului să elaboreze un nou act normativ care să înlocuiască Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, adoptată acum 20 de ani, care a suferit "peste 4.000 de modificări și care este imposibil de înțeles în momentul acesta". Această perspectivă guvernamentală sugerează că problemele sistemului depășesc simpla salarizare și necesită o regândire fundamentală a legislației de bază, o reformă structurală de care România are nevoie de mult timp, similară cu cele implementate în alte state membre UE, precum Franța sau Germania, care au revizuit periodic legislația sanitară pentru a răspunde nevoilor actuale.
De ce contează
Această grevă generală din sănătate, într-un context politic deja tensionat, riscă să agraveze accesul pacienților la servicii medicale esențiale. Blocajul negocierilor și acuzațiile reciproce dintre Guvern și SANITAS arată o lipsă de voință de dialog, cu consecințe directe asupra cetățenilor. Impactul reducerii veniturilor pentru anumite categorii de personal, așa cum susține SANITAS, ar putea descuraja profesioniștii medicali, exacerbând exodul acestora și adâncind criza de personal. Pe termen lung, incapacitatea de a rezolva problemele sistemice, de la salarizare la deficitul de personal și legislația învechită, va continua să submineze calitatea și eficiența sistemului de sănătate public, afectând direct sănătatea și bunăstarea românilor.
Concluzie Greva generală din sistemul sanitar, programată să înceapă marți, 28 iulie 2026, marchează un punct critic în relația dintre Guvern și sindicatele din sănătate. În timp ce Executivul invocă un buget suplimentar și protejarea veniturilor, SANITAS avertizează asupra unor reduceri semnificative și acuză presiuni asupra angajaților. Decizia Curții de Apel București de a suspenda procedura proiectului legii salarizării complică și mai mult situația, oferind sindicaliștilor un argument legal pentru refuzul dialogului, în timp ce Guvernul insistă pe necesitatea negocierilor.
Rămâne de văzut dacă apelul vicepremierului Oana Gheorghiu către Parlament pentru o nouă lege a sănătății va găsi ecou și dacă cele două părți vor reuși să depășească impasul, pentru a evita o criză sanitară majoră, al cărei deznodământ depinde în mare măsură de capacitatea de compromis și de responsabilitatea ambelor tabere.