Intervenție revoluționară pentru o femeie din Italia
O echipă medicală de la Spitalul Molinette din Torino, Italia, a realizat o premieră mondială în oftalmologie, reușind să efectueze un autotransplant de maculă, partea centrală a retinei, unei paciente care își pierduse complet vederea. Intervenția, considerată de unii specialiști un „miracol în medicină”, i-a redat parțial vederea Elenei, o femeie de 67 de ani, care trăia în întuneric de cinci ani, conform informațiilor transmise de AFP și preluate de Digi24 și EvZ.
Pacienta și-a pierduse vederea în urma unui grav accident rutier care i-a provocat leziuni ireversibile. Ochiul stâng a suferit o leziune a nervului optic, care a împiedicat transmiterea luminii către creier, deși structurile oculare rămăseseră intacte. Ochiul drept, deja afectat de maculopatie, a suferit traumatisme severe, compromițându-i iremediabil retina și transparența corneei, au explicat reprezentanții spitalului Molinette.
Profesorul Michele Reibaldi și echipa sa au depășit un obstacol considerat anterior insurmontabil: distrugerea totală a părții care conține celule sușă, ceea ce nu permitea o grefă clasică de cornee. Soluția a venit sub forma unei strategii de autotransplant, combinând țesuturi funcționale din ambii ochi ai pacientei. Medicii au prelevat un bloc anatomic complet din ochiul stâng, care deși era sănătos nu mai îndeplinea funcția vizuală, și l-au transferat la ochiul drept. Acest bloc a inclus corneea, sclera, conjunctiva și, în premieră absolută, macula, partea centrală a retinei.
Acest „transfer biologic” a permis reconstruirea unui ochi funcțional pornind de la doi ochi sever afectați. Intervenția, extrem de complexă, a durat aproape șase ore, necesitând o precizie chirurgicală deosebită. Primele rezultate sunt „încurajatoare”, a declarat profesorul Reibaldi într-un comunicat, deși echipa așteaptă să vadă în ce măsură retina transplantată va fi capabilă să funcționeze pe termen lung.
Importanța acestei reușite a fost confirmată și de specialiști internaționali. Profesorul francez Michel Paques, șeful serviciului de oftalmologie al Spitalului Național 15-20 din Paris, specializat în patologii ale retinei, a confirmat pentru AFP că este vorba despre o premieră mondială. Cu toate acestea, comunitatea medicală rămâne precaută, subliniind că, în absența unor date publicate și evaluate de comunitatea academică, „nu este posibilă evaluarea obiectivă a tehnicii, a reproductibilității sale sau a rezultatelor anunțate”. Această atitudine reflectă rigorile științifice necesare pentru validarea oricărei noi proceduri medicale.
Această descoperire deschide noi orizonturi pentru pacienții cu leziuni oculare grave, care anterior nu aveau nicio speranță de recuperare a vederii. Până în prezent, tratamentele pentru maculopatie, de exemplu, s-au concentrat pe încetinirea progresiei bolii sau pe injectări intraoculare pentru anumite forme, dar reconstrucția completă a maculei nu era o opțiune. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), aproximativ 2,2 miliarde de oameni la nivel global suferă de deficiențe de vedere, iar în România, conform Institutului Național de Statistică (INS) din 2023, bolile oculare reprezintă o cauză semnificativă de dizabilitate, afectând mii de persoane anual. Această tehnică ar putea, teoretic, să extindă indicațiile de transplant și să ofere o soluție acolo unde metodele convenționale, cum ar fi transplantul de cornee, sunt insuficiente din cauza distrugerii țesuturilor de susținere.
De ce contează
Această premieră medicală este un pas uriaș în oftalmologie și oferă speranță milioanelor de oameni din întreaga lume care suferă de pierderea ireversibilă a vederii din cauza traumatismelor sau bolilor degenerative. Capacitatea de a reconstrui un ochi funcțional folosind țesuturi din propriul corp al pacientului reduce riscurile de respingere și lărgește considerabil spectrul de pacienți eligibili pentru astfel de intervenții. Dacă tehnica se dovedește reproductibilă și sigură, ar putea revoluționa tratamentul orbirii, oferind o nouă șansă la o viață normală pentru cei afectați, inclusiv în țări precum România, unde accesul la tehnologii medicale avansate este esențial.
Viitorul acestei proceduri depinde acum de publicarea detaliată a studiului de caz și de evaluarea sa de către comunitatea științifică internațională. Următorii pași vor include monitorizarea pe termen lung a pacientei Elena pentru a evalua stabilitatea și calitatea vederii recuperate, precum și inițierea unor studii clinice suplimentare pentru a confirma reproductibilitatea și siguranța tehnicii pe un eșantion mai larg de pacienți.
Dacă aceste etape vor fi parcurse cu succes, autotransplantul de maculă ar putea deveni o procedură standard, deschizând calea către noi inovații în medicina regenerativă și transplantul de țesuturi complexe.