Un proiect de lege controversat privind funcționarii publici
Un proiect de lege, inițiat de deputatul PSD Alfred Simonis, propune modificarea Legii 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, extinzând obligația depunerii declarațiilor de avere și de interese și la funcționarii publici cu statut special, cum ar fi polițiștii locali sau șefii de instituții care gestionează fonduri publice. Această inițiativă legislativă, care a trecut tacit de Senat și se află acum în dezbaterea Camerei Deputaților, a stârnit controverse, în special din cauza implicațiilor sale pentru primari și alți demnitari locali, potrivit HotNews.ro. Una dintre cele mai dezbătute prevederi este aceea care ar putea obliga primari precum Nicușor Dan, primarul general al Capitalei, sau Ilie Bolojan, președintele Consiliului Județean Bihor, să depună declarații de interese financiare, o obligație pe care nu o au în prezent.
Simonis a declarat că scopul proiectului este de a acoperi „o lacună legislativă” și de a asigura o mai mare transparență în rândul funcționarilor publici care gestionează bugete și fonduri semnificative. „Este inadmisibil ca un șef de serviciu public care administrează milioane de euro să nu fie supus acelorași reguli de integritate ca un simplu funcționar”, a afirmat deputatul, citat de Digi24. Actuala legislație, Legea 176/2010, impune depunerea declarațiilor de avere și de interese doar anumitor categorii de funcționari și demnitari, lăsând în afara acestei obligații categorii considerate de inițiatori ca fiind vulnerabile la acte de corupție, cum ar fi polițiștii locali sau directorii de regii autonome.
Proiectul de lege prevede extinderea obligației la „toți funcționarii publici cu statut special, indiferent de funcția deținută, precum și la persoanele care exercită funcții de conducere în instituții publice sau regii autonome care gestionează fonduri publice”. Această formulare este cea care a generat cele mai multe discuții. Potrivit analizei făcute de G4Media, impactul direct ar fi asupra primarilor și președinților de consilii județene, care, deși își depun declarațiile de avere, nu sunt obligați să depună și declarații de interese în sensul Legii 176/2010, care vizează conflictele de interese economice și politice. Aceștia se află sub incidența Legii 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și a mediului de afaceri, dar care are o aplicabilitate diferită în ceea ce privește declarațiile de interese.
Unul dintre argumentele aduse împotriva extinderii, conform surselor citate de HotNews.ro, este că o astfel de măsură ar putea supraîncărca Agenția Națională de Integritate (ANI) cu un volum imens de declarații, având în vedere numărul mare de funcționari publici din România. În 2025, numărul total al funcționarilor publici în România a depășit 1,2 milioane, dintre care peste 200.000 sunt în administrația locală, conform datelor Institutului Național de Statistică (INS). ANI, conform raportului său de activitate din 2024, a verificat aproximativ 60.000 de declarații de avere și de interese, identificând 320 de cazuri de incompatibilitate sau conflicte de interese. O extindere la scară largă ar putea duce la o ineficiență în procesul de verificare.
Pe de altă parte, susținătorii proiectului argumentează că o transparență sporită este esențială pentru combaterea corupției și pentru creșterea încrederii publice în instituții. Conform unui studiu Eurobarometru din 2023, 85% dintre români consideră că fenomenul corupției este larg răspândit în țară, un procent semnificativ mai mare decât media europeană de 63%. Extinderea obligației de depunere a declarațiilor de interese ar putea contribui la reducerea percepției de corupție, oferind cetățenilor instrumente suplimentare de verificare a integrității aleșilor și funcționarilor publici. Un exemplu notabil este modul în care primarii gestionează achizițiile publice sau concesiunile de terenuri, domenii în care riscul de conflict de interese este ridicat.
Criticii proiectului, inclusiv reprezentanți ai unor asociații de administrație locală, precum Asociația Comunelor din România, susțin că legea actuală este suficientă și că modificările propuse sunt fie redundante, fie excesive. Ei argumentează că primarii și președinții de consilii județene sunt deja supuși unor controale riguroase și că o nouă obligație ar putea descuraja implicarea în administrația publică. „Nu avem nevoie de o birocrație suplimentară, ci de aplicarea eficientă a legilor existente”, a declarat un reprezentant al asociației, citat de G4Media. Există, de asemenea, îngrijorări că proiectul ar putea fi folosit ca instrument politic pentru a viza anumiți demnitari, mai degrabă decât pentru a îmbunătăți integritatea generală.
Proiectul de lege urmează să fie dezbătut în comisiile parlamentare ale Camerei Deputaților, iar votul final este așteptat în sesiunea următoare. Este de remarcat că, deși inițiativa a trecut tacit de Senat, în Camera Deputaților, unde PSD deține majoritatea, se anticipează o dezbatere mai aprinsă, având în vedere implicațiile politice și administrative. Deputatul Simonis a declarat că este deschis la amendamente care să clarifice formulările și să evite interpretările greșite, dar a reiterat necesitatea unei măsuri de transparență extinse.
De ce contează
Acest proiect de lege are implicații majore pentru transparența și integritatea în administrația publică din România. Extinderea obligației de a depune declarații de interese ar putea reduce riscul de corupție și de conflicte de interese în rândul funcționarilor publici și al demnitarilor locali, având un impact direct asupra modului în care sunt gestionate fondurile publice și achizițiile. Pe termen lung, o astfel de măsură ar putea contribui la creșterea încrederii cetățenilor în instituțiile statului și la o mai bună guvernare, prin asigurarea unei responsabilități sporite a celor care dețin funcții publice cheie.
În cazul în care proiectul va fi adoptat în forma actuală, el va aduce modificări semnificative în peisajul legislativ românesc privind integritatea, impunând noi obligații pentru mii de funcționari publici și demnitari locali. Aceasta ar putea necesita o adaptare a infrastructurii ANI și o campanie de informare extinsă pentru a asigura conformitatea. Rămâne de văzut dacă amendamentele propuse vor reuși să echilibreze nevoia de transparență cu evitarea birocrației excesive și a potențialelor abuzuri politice, asigurând o aplicare eficientă și echitabilă a noilor prevederi.
Keywords: Legea 176/2010, declarații de interese, funcționari publici, integritate, Alfred Simonis, Nicușor Dan, Ilie Bolojan, ANI, Camera Deputaților, PSD, administrație publică