Noi propuneri pentru integritate și transparență
Parlamentul României s-a reunit luni, 27 iulie 2026, în sesiune extraordinară, pentru a dezbate o serie de proiecte legislative considerate esențiale, inclusiv modificările la Legea Agenției Naționale de Integritate (ANI). În centrul discuțiilor se află amendamentele propuse de partidele politice majore, care vizează transparența averilor și intereselor demnitarilor și funcționarilor publici. "România are nevoie de standarde solide de integritate și de un control eficient al conflictelor de interese," se arată într-un comunicat al PNL, subliniind importanța acestor demersuri legislative.
Potrivit informațiilor obținute din sursele media, inclusiv Digi24 și HotNews, Partidul Național Liberal (PNL) și Uniunea Salvați România (USR) au depus un amendament comun la proiectul noii legi a integrității. Această propunere introduce obligația pentru toți demnitarii și persoanele care exercită funcții publice de autoritate să depună o declarație de interese financiare. Categoria vizată este una largă, incluzând Președintele României, Prim-ministrul, parlamentarii și conducerea unor instituții publice cheie precum Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), Banca Națională a României (BNR), Consiliul Concurenței, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și Avocatul Poporului. Conform amendamentului PNL-USR, aceste declarații ar urma să devină publice în maximum 60 de zile de la generarea lor de către ANI, prin intermediul platformei electronice e-DAI.
Pe de altă parte, Partidul Social Democrat (PSD) pregătește un amendament distinct, axat pe menținerea obligației de publicare a declarațiilor de avere ale demnitarilor și funcționarilor publici. Această inițiativă vine în contextul unor discuții anterioare privind restrângerea accesului public la aceste informații. Spre deosebire de propunerea PNL-USR, amendamentul PSD nu intenționează să modifice prevederile referitoare la declararea bunurilor și veniturilor soțului sau soției. Astfel, social-democrații respectă decizia Curții Constituționale din 2018, care a stabilit că includerea acestor date în declarațiile de avere este neconstituțională, eliminând obligația demnitarilor de a le declara.
Sesiunea extraordinară a Parlamentului, convocată după vacanța parlamentară, are pe agendă mai multe proiecte legislative cruciale pentru îndeplinirea jaloanelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Dezbaterile au început în plen, urmând ca proiectele să fie analizate în detaliu în comisiile de specialitate înainte de votul final. De exemplu, Comisia juridică a Parlamentului s-a reunit chiar luni, 27 iulie, la ora 16:00, pentru a discuta proiectul de modificare a Legii ANI, demonstrând urgența și importanța acordată acestui subiect.
Contextul european subliniază importanța acestor modificări. Directiva UE 2019/1937 privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii (cunoscută și sub numele de Directiva 'Whistleblowing') și Recomandările GRECO (Grupul Statelor împotriva Corupției al Consiliului Europei) din 2016, au presat România să-și consolideze cadrul legislativ anticorupție. În 2023, indicele de percepție a corupției al Transparency International a plasat România pe locul 69 din 180 de țări, un scor care, deși în creștere față de anii anteriori, indică în continuare vulnerabilități semnificative. Experții în drept constituțional, precum profesorul universitar Gheorghe Ionescu de la Facultatea de Drept din București, subliniază că "echilibrul între transparența necesară și protecția vieții private, inclusiv a membrilor familiei, este o provocare legislativă constantă, iar deciziile CCR trebuie respectate, dar pot fi și interpretate în contextul evoluției standardelor europene."
Atribuirea bunurilor și veniturilor soților în declarațiile de avere a fost un punct de dispută major. Decizia CCR din 2018, menționată de PSD, a anulat obligativitatea acestei declarații, invocând încălcarea dreptului la viață privată. Cu toate acestea, societatea civilă și organismele europene au susținut adesea că aceste informații sunt esențiale pentru detectarea conflictelor de interese și a averilor nejustificate, argumentând că o transparență incompletă subminează eficacitatea luptei anticorupție. PSD, prin decizia de a nu reintroduce această obligație, încearcă să navigheze între cerințele anticorupție și respectarea hotărârilor instanței supreme, o abordare care, deși legală, poate fi percepută de unii ca o slăbire a standardelor de integritate.
De ce contează
Aceste amendamente sunt cruciale pentru credibilitatea României în fața partenerilor europeni și pentru consolidarea încrederii publice. Transparența averilor și intereselor demnitarilor este fundamentală pentru prevenirea corupției și a conflictelor de interese, direct afectând calitatea guvernării și modul în care sunt cheltuiți banii publici. Introducerea declarațiilor de interese financiare, așa cum propun PNL și USR, ar putea oferi o imagine mai clară asupra legăturilor economice ale decidenților, în timp ce menținerea publică a declarațiilor de avere, susținută de PSD, asigură un minim de control cetățenesc. Deciziile luate acum vor influența direct percepția integrității în administrația publică pentru anii următori.
Viitorul acestor amendamente depinde de negocierile și voturile din Parlament. Este de așteptat ca dezbaterile să fie intense, având în vedere mizele politice și presiunea publică. Partidele vor trebui să găsească un consens care să satisfacă atât cerințele de integritate impuse de PNRR și organismele europene, cât și specificitățile legislației naționale, inclusiv deciziile Curții Constituționale. Rezultatul final va modela cadrul legal pentru combaterea corupției și asigurarea transparenței în funcțiile publice, având un impact semnificativ asupra guvernării și a încrederii cetățenilor în instituțiile statului.
Rămâne de văzut dacă se va ajunge la o soluție unitară sau dacă vor persista divergențe semnificative între abordările partidelor.