Trei drone doborâte, acuzații de tăcere complice
Europarlamentarul Eugen Tomac, consilier onorific al președintelui României pentru relația cu românii de pretutindeni și fost premier desemnat în iunie 2026, a criticat public, duminică, 26 iulie 2026, lipsa de reacție a politicienilor suveraniști în fața încălcărilor repetate ale spațiului aerian național. Într-o postare pe pagina sa de Facebook, Tomac a ironizat tăcerea acestora, afirmând: „Pentru că nu există cuvântul dronă în «limba bătrână», apărătorii de serviciu ai suveranității au amuțit subit.” Această declarație vine în contextul în care Armata Română a doborât, în trei zile consecutive, trei drone care au pătruns neautorizat în spațiul aerian al țării.
Tomac a felicitat militarii români pentru profesionalismul dovedit în gestionarea acestor incidente, contrastând reacția lor cu ceea ce el a numit o „tăcere complice” a suveraniștilor. „În timp ce Armata Română merită felicitată pentru că a gestionat profesionist această violare repetată a spațiului aerian, falșii suveraniști au dispărut fără urmă”, a scris Eugen Tomac. El a adăugat că aceștia „își recapătă vocea doar când primesc undă verde să atace partenerii noștri și instituțiile europene”, fără a nominaliza partide sau politicieni specifici. Această critică subliniază o tensiune politică existentă, unde securitatea națională este percepută diferit de curentele politice, unii acuzând suveraniștii de o agendă orientată mai degrabă spre retorică anti-occidentală decât spre probleme concrete de apărare.
Succesiunea incidentelor de securitate aeriană este una fără precedent. Vineri, 24 iulie, o dronă a fost detectată la 20 de kilometri est de Sulina și a parcurs un traseu lung, Sulina–Brăila–Fetești–Buzău, fiind doborâtă la ora 11:02 de un avion F-16 deasupra comunei Padina, județul Buzău. Pentru supravegherea acestei ținte, au fost ridicate de la sol nu doar două avioane F-16 românești, ci și două aeronave Eurofighter Typhoon ale Forțelor Aeriene Italiene, conform informațiilor disponibile, demonstrând o coordonare NATO în gestionarea spațiului aerian. Sâmbătă, 25 iulie, o nouă dronă a fost detectată de radarele MApN lângă granița cu Ucraina, fiind interceptată și doborâtă de două aeronave F-16 într-o zonă nelocuită. Duminică, 26 iulie, la ora 10:13, un al treilea avion F-16 a neutralizat o dronă la aproximativ 12 kilometri nord-est de Sulina, deasupra apelor teritoriale românești. Aceste evenimente subliniază o creștere a presiunii asupra apărării aeriene a României, membră NATO, într-o regiune marcată de conflict.
Aceste incidente recente survin la mai puțin de două luni după un eveniment major în județul Galați, unde o dronă rusească de tip Geran-2 a provocat o explozie, rănind două persoane și generând pagube materiale considerabile. În urma acelui incident din mai 2026, România a reacționat solicitând aliaților săi capabilități antidronă suplimentare și a anunțat demersuri la nivelul NATO, ONU și OSCE pentru a aduce în discuție problema securității în regiune. Potrivit Digi24, criticile lui Tomac vizează o anumită atitudine a suveraniștilor români, care, în viziunea sa, manifestă o preocupare selectivă față de securitatea națională, evitând să condamne agresiuni concrete, dar fiind prompți în atacurile la adresa partenerilor occidentali.
În contrast cu tăcerea criticată de Tomac, senatorul Petrișor Peiu, considerat de unele surse apropiat de curentul suveranist, a avut o opinie separată în interiorul AUR, cerând un „protest ferm împotriva Rusiei” și avertizând că „războiul în Marea Neagră va escalada”. Această divergență de opinii, menționată de HotNews, indică o lipsă de coeziune chiar și în cadrul mișcărilor suveraniste pe tema gestionării amenințărilor externe. În timp ce o parte a spectrului politic suveranist pare să evite numirea directă a agresorului, alții, precum Peiu, recunosc deschis natura amenințării și solicită o reacție mai fermă. Această dinamică internă relevă complexitatea discursului politic românesc și dificultatea de a forma un front comun în fața provocărilor de securitate.
Reacțiile la incidentele cu drone evidențiază vulnerabilitatea spațiului aerian românesc, în special în zona de graniță cu Ucraina și Marea Neagră. Conform datelor din 2025, România a alocat aproximativ 2,5% din PIB pentru apărare, un procent peste angajamentul NATO de 2%, însă incidentele repetate sugerează că sunt necesare investiții suplimentare în sisteme de apărare antiaeriană și antidronă. Experți în securitate, precum analistul militar Radu Tudor, au subliniat importanța modernizării continue a Forțelor Aeriene Române și a integrării eficiente a acestora în sistemele de apărare colectivă NATO. Prezența aeronavelor italiene F-16 în misiunile de interceptare subliniază rolul esențial al cooperării internaționale în asigurarea securității regionale.
**De ce contează** Aceste incidente cu drone nu sunt doar evenimente izolate, ci semnale clare ale escaladării conflictului din Ucraina și ale impactului direct asupra securității României, o țară membră NATO. Ele subliniază necesitatea consolidării apărării aeriene și a unei poziții unitare a clasei politice românești în fața amenințărilor externe. Tăcerea sau ambiguitatea anumitor curente politice, în special cele suveraniste, poate eroda încrederea publicului în capacitatea statului de a-și proteja cetățenii și teritoriul, afectând coeziunea națională și relațiile cu partenerii strategici, aspecte vitale într-un context geopolitic volatil.
În perioada următoare, este de așteptat ca Ministerul Apărării Naționale să prezinte un raport detaliat privind aceste incidente și măsurile luate pentru consolidarea apărării aeriene. De asemenea, dezbaterea publică pe tema securității naționale și a rolului României în NATO va continua, amplificată de declarațiile politicienilor și de analiza experților. Este probabil ca România să continue demersurile la nivel internațional, în special în cadrul NATO și UE, pentru a obține sprijin suplimentar și pentru a sublinia importanța consolidării flancului estic.
Rămâne de văzut dacă criticile lui Tomac vor genera o reacție din partea politicienilor suveraniști și dacă aceștia își vor clarifica poziția față de amenințările la adresa spațiului aerian românesc.