Europarlamentarul Virgil Popescu, atac la adresa lui George Simion
Europarlamentarul PNL Virgil Popescu l-a criticat vehement pe George Simion, liderul AUR, în urma incidentelor din 24 și 25 iulie 2026, când două drone rusești au pătruns succesiv în spațiul aerian al României, una dintre ele ajungând până în județul Buzău. Popescu a acuzat AUR că evită să condamne Rusia și că, în schimb, atacă instituțiile statului român, implicându-l pe Simion într-o presupusă relație de subordonare față de președintele rus Vladimir Putin.
Potrivit lui Popescu, citat de Digi24, incidentul din 24 iulie a implicat o dronă rusească ce a pătruns adânc în spațiul aerian românesc, până la Buzău, iar a doua a avut loc în dimineața zilei de 25 iulie. Armata română a reacționat, interceptând ambele aeronave fără pilot. „Simioane, ieri o dronă rusească a intrat adânc în spațiul aerian românesc, până la Buzău. Azi dimineață, încă una. Armata a reacționat, le-a interceptat, cinste militarilor care au făcut asta! Dar tu și partidul tău ați găsit imediat vinovatul: nu Rusia, ci tot România, instituțiile, ministerul Apărării, guvernul, armata”, a declarat Virgil Popescu, conform surselor citate.
Critica principală adusă de europarlamentarul PNL liderului AUR este lipsa unei condamnări explicite a Rusiei pentru aceste incursiuni și pentru războiul din Ucraina. Popescu a subliniat că Simion și partidul său se concentrează pe atacarea instituțiilor românești, în loc să identifice sursa reală a problemei. „Nici măcar un cuvânt despre cine a lansat drona, Simioane. Nici măcar un cuvânt de condamnare a războiului pe care Rusia îl duce împotriva Ucrainei. Doar atac la adresa instituțiilor statului român”, a adăugat el.
Popescu a mers mai departe, afirmând că dronele sunt de fabricație rusească și a insinuat o legătură personală între George Simion și Vladimir Putin. „Îți dau un indiciu, ca să nu mai fie complicat: dronele nu sunt de fabricație română. Sunt rusești. Trimise de prietenul tău, Putin. Sau, mă rog, de stăpânul tău, că ți-am tot zis că relația pare mai degrabă într-un singur sens”, a scris liberalul. Această retorică sugerează o acuzație directă de pro-rusism la adresa AUR, o temă recurentă în discursul politic românesc în contextul conflictului din Ucraina și a tensiunilor geopolitice regionale.
Responsabilitatea pentru aceste incidente aparține, în opinia lui Popescu, exclusiv Rusiei, nu autorităților române. El a respins categoric ideea că ar fi vorba despre o „provocare internă”, așa cum ar fi sugerat AUR în trecut, etichetând-o drept o narațiune preluată din „manualul de propagandă al Kremlinului”. „Nu e vina Armatei. Nu e vina Guvernului. Nu e vina lui Nicușor Dan. Nu e «provocare internă», cum sugerați voi de fiecare dată când Rusia testează spațiul aerian NATO. E Rusia, aceeași Rusia care bombardează orașe ucrainene de ani de zile și care acum trimite drone tot mai des deasupra teritoriului românesc”, a argumentat europarlamentarul.
În plus, Virgil Popescu a acuzat AUR că s-a opus unor măsuri menite să întărească apărarea spațiului aerian românesc. El a menționat că AUR a votat împotriva unui proiect de lege care permitea Armatei să doboare dronele intrate ilegal în spațiul aerian național și a criticat programul SAFE, prin care România primește sprijin pentru apărarea aeriană, pe care AUR l-a catalogat drept o „cedare către străini”. Această critică subliniază o diferență fundamentală de viziune între PNL și AUR în ceea ce privește politica de apărare și relațiile externe, în special cu privire la NATO și partenerii occidentali. Programul SAFE, de exemplu, este o inițiativă europeană sau NATO menită să consolideze securitatea aeriană a statelor membre, iar opoziția AUR față de acesta este interpretată de PNL ca o slăbire a capacității de apărare a României.
Contextul acestor incidente este unul de tensiuni crescute în regiunea Mării Negre, unde invazia Ucrainei de către Rusia în 2022 a escaladat riscurile de securitate. România, ca stat membru NATO, se află pe flancul estic al Alianței și a fost martoră la multiple incidente cu resturi de drone căzute pe teritoriul său, în special în zona de frontieră cu Ucraina, în apropierea porturilor dunărene. Aceste noi incursiuni, care ajung până la Buzău, indică o posibilă extindere a razei de acțiune sau o neglijență sporită din partea forțelor ruse, punând o presiune suplimentară asupra sistemului de apărare aeriană românesc.
În fața acestor acuzații, reacția AUR, conform altor surse, a fost una de minimalizare a rolului NATO și de critică la adresa gestionării situației de către autoritățile române. Liderii AUR ar fi susținut că „invocarea de fiecare dată a NATO este ridicolă”, sugerând că România ar trebui să își gestioneze singură apărarea, fără a se baza excesiv pe alianța militară. Această poziție contrastează puternic cu doctrina de securitate a României, care se bazează pe apartenența la NATO și la Uniunea Europeană pentru garantarea suveranității și integrității teritoriale.
De ce contează
Aceste incidente cu drone rusești și polemica politică ulterioară sunt de o importanță majoră pentru securitatea națională și coeziunea politică a României. Ele evidențiază vulnerabilități în spațiul aerian și necesitatea unei apărări eficiente. De asemenea, dezvăluie fracturi semnificative în spectrul politic românesc, cu acuzații de pro-rusism care subminează unitatea națională într-un moment de criză regională. Pentru cetățeni, aceste evenimente amplifică îngrijorările legate de stabilitatea regională și de capacitatea statului de a-i proteja, influențând percepția publică asupra securității și a rolului României în NATO.
În încheierea mesajului său, Virgil Popescu i-a adresat o întrebare directă liderului AUR: „când o dronă rusească intră în țara ta, a cui e vina? Tot a Guvernului român? Sau, pentru prima dată, ai curajul să spui numele adevăratului vinovat, stăpânul tău, Putin?”. Această interogație retorică subliniază presiunea politică exercitată asupra AUR pentru a-și clarifica poziția față de Rusia și conflictul din Ucraina. Rămâne de văzut cum va evolua această dezbatere și dacă acuzațiile de pro-rusism vor afecta sprijinul electoral al AUR, în contextul în care România se pregătește pentru un ciclu electoral intens în 2024, cu alegeri locale, europarlamentare, parlamentare și prezidențiale.
Monitorizarea spațiului aerian și răspunsul la astfel de provocări vor continua să fie subiecte de actualitate și de interes național.