Șeful DSU denunță nereguli în ancheta angajărilor
Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), Raed Arafat, a formulat duminică, 26 iulie 2026, acuzații grave la adresa modului în care a fost instrumentat dosarul privind presupusele angajări fictive din cadrul instituției pe care o conduce. Într-o declarație video publicată pe Facebook și însoțită de un comunicat de presă, Arafat susține că procurorul militar și-ar fi atras artificial competența prin invocarea unei informații nereale despre implicarea unui general și anunță demersuri legale pentru verificarea conduitei magistratului. „Aceste verificări au confirmat că procurorul și-a atras în mod artificial competența în dosar, prin invocarea unei împrejurări de fapt plăsmuite”, a declarat Arafat, citat de Digi24, subliniind că acest aspect „demontează fundamentul pe care a fost construit întregul dosar”.
Potrivit lui Arafat, noile informații ar proveni din actele dosarului și dintr-un răspuns primit din partea Inspecției Judiciare. Urmărirea penală s-a desfășurat mai mult de un an *in rem*, iar 13 persoane, inclusiv patru medici și o asistentă angajați cu jumătate de normă la DSU, ar fi fost supuse unor măsuri de supraveghere tehnică timp de aproximativ cinci luni. Șeful DSU a adăugat că, în luna martie, un judecător a respins solicitarea procurorului de efectuare a unor percheziții domiciliare, considerând-o disproporționată, însă anchetatorul ar fi dispus ulterior ridicarea silită a telefoanelor mobile ale persoanelor vizate, ocolind astfel decizia instanței, conform acuzațiilor transmise de HotNews.ro.
Principala acuzație formulată de Raed Arafat este că procurorul ar fi invocat în mod nereal implicarea unui general în aprobarea pontajelor celor cercetați, pentru ca dosarul să poată fi instrumentat de Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel. Arafat susține că generalul respectiv conduce o altă structură decât direcția în care activau persoanele vizate și nu avea atribuții privind verificarea sau aprobarea pontajelor acestora. „Informațiile pe baza cărora s-au obținut mandatele conțineau date eronate, care să arate judecătorilor că există un general implicat, care a semnat documente și a aprobat pontaje, lucru care este fals”, a declarat șeful DSU, conform Digi24. El a precizat că pontajele erau semnate de directorul general civil al direcției respective, de directorul general adjunct sau de persoana care asigura conducerea structurii.
Această situație este sesizată și în observațiile scrise din documentul primit de la Inspecția Judiciară, care arată că nu există probe privind implicarea generalului, fapt ce ridică problema atragerii competenței într-un mod incorect sau, mai bine zis, ilegal, a argumentat Arafat. În comunicatul de presă, el a subliniat că această împrejurare ar „demonta fundamentul pe care a fost construit întregul dosar” și ar indica „o modalitate de exercitare a funcției de urmărire penală incompatibilă cu exigențele legii”.
Dosarul vizează activitatea a cinci persoane din domeniul medical, patru medici și o asistentă medicală, angajate la DSU cu jumătate de normă. Raed Arafat a insistat că aceste persoane aveau experiență profesională considerabilă și participau la proiecte importante finanțate din fonduri europene, pentru care DSU avea nevoie de expertiza lor. El a respins categoric ideea că ar fi fost plătite fără să presteze activitate, susținând că munca era realizată atât fizic, cât și de la distanță. „În niciun caz nu putem vorbi despre înșelăciuni sau despre muncă fictivă, cum s-a pretins”, a afirmat Arafat, citat de HotNews.ro.
DSU a predat Parchetului Militar 44 de bibliorafturi cu pontaje, dispoziții, corespondență electronică și materiale realizate de persoanele vizate, totalizând mii de pagini de documente și mesaje trimise inclusiv noaptea. Arafat a admis că puteau exista situații administrative legate de corelarea orelor lucrate la DSU cu gărzile și programul medicilor din spitalele în care erau angajați, însă a susținut că asemenea chestiuni nu ar avea natură penală. „Acest lucru devine unul administrativ, pur administrativ, care poate fi discutat și decis la nivelul instituției. Nu este un lucru penal. Nu există nicio intenție de a păcăli statul sau de a lua bani necuveniți”, a declarat șeful DSU.
Persoanele vizate ar fi fost urmărite, fotografiate și înregistrate timp de aproximativ cinci luni, prin măsuri precum localizarea prin GPS, filajul și înregistrările ambientale, audio și video. Aceste măsuri ar fi fost autorizate succesiv de mai mulți judecători de drepturi și libertăți, pe baza informațiilor prezentate de procuror. Arafat a subliniat că una dintre informațiile esențiale furnizate instanțelor – presupusa implicare a generalului în aprobarea pontajelor – nu ar fi fost reală. „Lucrurile din acest dosar puteau să fie clarificate prin două-trei discuții, cu documentele pe masă. Nu prin filaje, nu prin înregistrări ambientale, nu prin nimic atât de disproporționat față de situația urmărită”, a criticat Arafat, conform Digi24.
În comunicatul său, Arafat a acuzat că urmărirea penală a fost menținută mai mult de un an *in rem*, deși procurorul ar fi cunoscut identitatea persoanelor vizate. Această prelungire ar fi împiedicat persoanele urmărite să își exercite efectiv dreptul la apărare. Când procurorul a solicitat autorizarea unor percheziții la locuințele și birourile celor 13 persoane, judecătorul de drepturi și libertăți a respins cererea, considerând că măsura nu era justificată și proporțională cu gravitatea faptelor cercetate. Judecătorul ar fi arătat că pătrunderea în locuințe reprezintă una dintre cele mai grave ingerințe în viața privată și că procurorul formulase într-un mod prea general categoria probelor pe care intenționa să le caute. „Judecătorul nu a permis intrarea în casele și în birourile noastre. A considerat că presupusa infracțiune este una minoră și că datele din dosar nu justifică această ingerință maximă în viața privată”, a declarat Arafat.
După respingerea perchezițiilor, procurorul a dispus ridicarea silită a telefoanelor mobile ale tuturor celor 13 persoane, obținând astfel acces la dispozitive printr-o altă procedură, fapt descris de Arafat drept o posibilă încercare de „ocolire a controlului exercitat de instanță”. La sfârșitul lunii martie 2026, procurorii militari au desfășurat activități procedurale la sediul DSU, solicitând documente și ridicând telefoanele mobile ale unor angajați. DSU a precizat atunci că ancheta se afla în faza urmăririi penale *in rem* și că, la acel moment, nicio persoană nu avea calitatea de suspect sau inculpat.
Avocații celor 13 persoane vor analiza documentele și vor formula plângeri și sesizări împotriva actelor pe care le consideră nelegale. Arafat a negat acuzația personală că ar fi exercitat presiuni pentru întocmirea unor pontaje false, afirmând că nu a identificat nicio probă care să susțină o asemenea ipoteză și că nu semnează pontajele zilnice ale angajaților din direcțiile DSU. El a declarat că își păstrează încrederea că instituțiile judiciare vor clarifica situația, însă și-a exprimat temerea că eventuale noi acțiuni ale anchetatorilor ar putea produce prejudicii grave de imagine persoanelor vizate, chiar dacă acuzațiile nu vor fi confirmate ulterior.
De ce contează
Acest dosar are implicații semnificative nu doar pentru persoanele vizate, ci și pentru încrederea publicului în sistemul de justiție și în modul de funcționare a instituțiilor statului. Acuzațiile de abuz de putere și de atragere artificială a competenței subminează principiile unui stat de drept și ridică semne de întrebare asupra legalității și proporționalității măsurilor de investigație. Dacă afirmațiile lui Raed Arafat se confirmă, ar putea crea un precedent periculos, afectând drepturile fundamentale ale cetățenilor și sporind percepția de arbitrar în exercitarea urmăririi penale. De asemenea, un astfel de scandal ar putea afecta credibilitatea DSU, o instituție vitală în gestionarea situațiilor de urgență, și ar putea distrage resurse prețioase de la activități esențiale.
Situația actuală deschide mai multe fronturi legale și instituționale. Pe lângă plângerile pe care avocații persoanelor vizate le vor depune împotriva actelor considerate nelegale, Inspecția Judiciară va avea un rol crucial în verificarea conduitei procurorului militar. Răspunsul Inspecției Judiciare, invocat deja de Arafat, va fi esențial în stabilirea veridicității acuzațiilor. De asemenea, se așteaptă un punct de vedere oficial din partea Parchetului Militar, care până în prezent nu a comentat public. Evoluțiile ulterioare vor determina nu doar soarta acestui dosar, ci și posibile reforme ale procedurilor de investigație penală, pentru a asigura respectarea drepturilor fundamentale și a preveni abuzurile.
Rămâne de văzut dacă acuzațiile de „fabricare a premiselor necesare dobândirii competenței” și „încercarea de a ocoli controlul exercitat de instanță” vor fi demonstrate și ce consecințe vor avea pentru procurorul implicat și pentru sistemul judiciar în ansamblul său.