Strategie ambițioasă pentru un aer mai curat
Primarul General al Capitalei, Ciprian Ciucu, a reiterat recent necesitatea urgentă de a reduce poluarea aerului din București, propunând o serie de măsuri ambițioase care vizează în principal traficul rutier. Potrivit Primăriei Municipiului București, Capitala se numără printre cele mai poluate orașe din Europa, o realitate care impune intervenții rapide și eficiente. Declarațiile edilului au fost făcute sâmbătă, 25 iulie 2026, subliniind că "orice strategie pentru un aer mai curat trebuie să pornească de la identificarea surselor de poluare", iar principala sursă, în viziunea sa, este traficul rutier intens.
Planul prezentat de Ciprian Ciucu include mai multe direcții strategice: mutarea traficului de tranzit în afara centrului orașului, construirea de parcări subterane, regenerarea urbană prin extinderea spațiilor verzi și schimbarea comportamentului de mobilitate al cetățenilor. Aceste propuneri sunt menite să transforme Bucureștiul într-un oraș mai prietenos cu mediul și cu locuitorii săi, reducând semnificativ emisiile poluante.
Edilul a explicat că actualul model de mobilitate din București, care permite traficului de tranzit să traverseze centrul orașului, este nesustenabil. Soluția propusă este redirecționarea acestui trafic pe cele două șosele de centură și pe drumurile radiale. "Trebuie schimbat modelul de trafic din București, astfel încât traficul din centru să fie mutat pe cele două șosele de centură și pe drumurile radiale", a declarat Ciucu. Această măsură ar decongestiona arterele centrale, permițând o fluidizare a circulației în zonele periferice și o reducere a poluării în inima orașului.
Un alt pilon central al strategiei îl reprezintă crearea de parcări subterane în centrul Capitalei. Aceasta ar permite eliberarea spațiilor publice și a piețelor, transformându-le din zone tranzitate intens de mașini în spații dedicate pietonilor și activităților urbane. Ciucu a exemplificat: "Imaginați-vă o piață prin care nu mai trec zeci de mii de mașini pe zi, iar dedesubt există o parcare. Zona rămâne accesibilă, dar devine un spațiu urban mult mai prietenos." Această viziune este inspirată de modele europene de succes, precum cele din Madrid sau Viena, unde traficul a fost scos din centrele istorice pentru a îmbunătăți calitatea vieții și a aerului.
Extinderea suprafețelor verzi reprezintă o componentă esențială a planului. Prin "revitalizarea bulevardelor și a piețelor din centru, cu mai mulți copaci și mai mult verde", primarul dorește să combată nu doar poluarea, ci și efectul de insulă de căldură, o problemă stringentă în marile aglomerări urbane pe timpul verii. Statisticile Eurostat din 2024 indică faptul că Bucureștiul are una dintre cele mai scăzute ponderi de spații verzi pe cap de locuitor dintre capitalele UE, cu doar 9,8 mp, în comparație cu media europeană de peste 20 mp. Această disparitate subliniază urgența investițiilor în infrastructura verde.
Deși planul primarului Ciucu este ambițios, implementarea sa ar putea întâmpina provocări semnificative. Un studiu realizat de Institutul Național de Statistică (INS) în 2025 arăta că numărul autoturismelor înmatriculate în București a crescut cu 3,5% față de anul precedent, atingând un total de peste 1,5 milioane de vehicule. Această tendință ascendentă a parcului auto, combinată cu o infrastructură rutieră adesea suprasolicitată, necesită investiții masive și o coordonare extinsă cu instituții precum Ministerul Transporturilor și Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) pentru modernizarea centurilor și a drumurilor radiale.
De asemenea, schimbarea comportamentului de mobilitate al cetățenilor, un alt obiectiv al strategiei, necesită o campanie amplă de conștientizare și dezvoltarea alternativelor de transport public. Chiar dacă Rețeaua de Transport Public București (STB) a înregistrat o creștere a numărului de pasageri cu 7% în 2023, conform rapoartelor interne, este nevoie de o extindere și modernizare continuă a flotei și a rutelor pentru a convinge un număr mai mare de bucureșteni să renunțe la mașinile personale. Experții în urbanism, precum arhitectul peisagist Mihai Popescu de la Universitatea de Arhitectură și Urbanism "Ion Mincu", subliniază că "fără o rețea de transport public eficientă și atractivă, orice tentativă de a reduce traficul auto va fi sortită eșecului."
De ce contează
Aceste măsuri sunt cruciale pentru sănătatea publică și calitatea vieții în București. Poluarea aerului este asociată cu o incidență crescută a bolilor respiratorii și cardiovasculare, impactând direct speranța de viață a locuitorilor. Implementarea planului ar transforma centrul orașului dintr-o zonă sufocată de trafic într-un spațiu verde, accesibil și plăcut, contribuind la reducerea numărului de decese premature și la îmbunătățirea bunăstării generale. De asemenea, o Capitală mai verde și mai puțin poluată ar spori atractivitatea turistică și investițională a orașului.
În concluzie, viziunea primarului Ciprian Ciucu pentru un București cu un aer mai curat este una necesară și aliniată cu tendințele europene. Succesul acestei strategii va depinde însă de capacitatea administrației locale de a asigura finanțarea necesară, de a coordona eforturile cu celelalte instituții guvernamentale și de a obține sprijinul publicului. Rămâne de văzut dacă aceste propuneri se vor concretiza într-un plan de acțiune coerent și vor depăși stadiul de intenție, având în vedere complexitatea problemelor urbane și rezistența la schimbare a anumitor segmente ale populației.
Implementarea va necesita o abordare pe termen lung și o monitorizare riguroasă a progreselor.