Trafic redus, parcări subterane, spații verzi extinse
Primarul General al Capitalei, Ciprian Ciucu, a prezentat sâmbătă, 25 iulie 2026, un plan ambițios pentru reducerea poluării în București, identificând traficul rutier drept principala sursă a aerului de slabă calitate. Propunerile sale vizează o reorganizare fundamentală a mobilității urbane și a spațiilor publice, incluzând mutarea traficului de tranzit pe centuri, crearea de parcări subterane și extinderea masivă a spațiilor verzi. „Orice strategie pentru un aer mai curat trebuie să pornească de la identificarea surselor de poluare”, a declarat Ciucu, subliniind că traficul rutier este problema centrală a Capitalei, conform Mediafax.
Potrivit Primăriei Municipiului București, orașul se numără printre cele mai poluate capitale europene, o realitate confirmată de numeroase rapoarte de mediu din ultimii ani. Spre exemplu, un studiu din 2023 al Agenției Europene de Mediu (EEA) plasa Bucureștiul constant în topul orașelor cu niveluri ridicate de PM2.5 și PM10, depășind frecvent limitele admise de legislația europeană. Această situație a generat și multiple proceduri de infringement deschise de Comisia Europeană împotriva României pentru calitatea aerului.
Planul propus de primarul Ciucu se axează pe mai multe piloni. Unul dintre cele mai importante este schimbarea modelului de mobilitate, prin devierea traficului de tranzit de pe arterele centrale pe cele două șosele de centură și pe drumurile radiale. Această măsură, considerată esențială de Ciucu, ar elibera centrul orașului de presiunea constantă a mașinilor care doar tranzitează Capitala, fără a avea o destinație finală în zona centrală. Implementarea unei astfel de strategii necesită investiții semnificative în infrastructura rutieră existentă și finalizarea autostrăzii de centură A0, a cărei construcție, conform datelor CNAIR din 2025, înregistrează progrese, dar cu întârzieri pe anumite sectoare.
Un alt element cheie al strategiei este reorganizarea centrului Capitalei, cu accent pe crearea de parcări subterane. Acestea ar permite eliberarea spațiilor publice și a piețelor de mașinile parcate la suprafață, transformându-le în zone pietonale și spații urbane mult mai prietenoase. „Avem nevoie de parcări în centru, astfel încât aceste zone să nu mai fie folosite pentru trafic de tranzit. Imaginați-vă o piață prin care nu mai trec zeci de mii de mașini pe zi, iar dedesubt există o parcare. Zona rămâne accesibilă, dar devine un spațiu urban mult mai prietenos”, a explicat primarul Ciucu. Această abordare este similară cu cea adoptată de marile capitale occidentale, precum Madrid sau Viena, care, începând cu anii 2000, au implementat politici de descurajare a traficului auto în centru, prin zone cu emisii reduse și parcări inteligente.
Extinderea suprafețelor verzi reprezintă o componentă vitală a planului. Ciucu subliniază că „revitalizarea bulevardelor și a piețelor din centru, cu mai mulți copaci și mai mult verde” va contribui semnificativ la reducerea poluării și la combaterea efectului de insulă de căldură urbană, fenomen accentuat în București în timpul verilor caniculare. Potrivit unui raport al Institutului Național de Statistică (INS) din 2024, suprafața spațiilor verzi per locuitor în București este sub media europeană de 26 mp, situându-se în jurul valorii de 23 mp, ceea ce indică o nevoie stringentă de extindere a acestora. Creșterea vegetației nu doar filtrează aerul, dar contribuie și la răcirea microclimatului urban, reducând necesarul de aer condiționat și, implicit, consumul de energie.
Deși planul primarului Ciucu este bine primit în principiu de experții în urbanism și mediu, implementarea sa ar putea întâmpina provocări semnificative. De exemplu, Asociația Pro Infrastructură a atras atenția, în 2025, asupra ritmului lent al exproprierilor și al lucrărilor la inelul median al Capitalei, o componentă crucială pentru devierea traficului. De asemenea, crearea de parcări subterane implică costuri mari și studii geotehnice complexe, având în vedere rețeaua de utilități subterane și riscul seismic al Bucureștiului. Criticii, precum consilierul local Andrei Popescu (USR), au sugerat că o abordare mai rapidă ar include măsuri de descurajare a traficului, cum ar fi taxele de congestie, o variantă pe care primarul nu a abordat-o explicit în această etapă.
De ce contează
Acest plan este crucial pentru sănătatea publică a locuitorilor Bucureștiului, având în vedere că poluarea aerului este responsabilă pentru mii de decese premature anual în România, conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Implementarea măsurilor propuse de Ciucu ar putea îmbunătăți semnificativ calitatea vieții, reducând incidența bolilor respiratorii și cardiovasculare. De asemenea, transformarea centrului într-un spațiu mai verde și mai accesibil pietonilor ar stimula economia locală și ar crește atractivitatea turistică a Capitalei, aliniind Bucureștiul la standardele urbane europene moderne.
În perioada următoare, se așteaptă ca Primăria Capitalei să elaboreze studii de fezabilitate detaliate pentru fiecare dintre propunerile avansate. De asemenea, va fi esențială obținerea finanțărilor necesare, atât din bugetul local, cât și din fonduri europene, având în vedere costurile ridicate ale proiectelor de infrastructură și de regenerare urbană. Dialogul cu societatea civilă și cu experții va fi crucial pentru ajustarea și optimizarea planului, pentru a asigura o implementare eficientă și un impact pozitiv durabil asupra calității aerului și a vieții urbane în București.
Rămâne de văzut dacă aceste măsuri radicale vor depăși stadiul de propunere și vor deveni realitate într-un oraș confruntat de decenii cu problema poluării cronice.