Noi situri în patrimoniul mondial, ambiții și dispute
Muntele Olimp, legendarul lăcaș al zeilor din mitologia greacă și cel mai înalt vârf al Greciei, este în centrul atenției Comitetului Patrimoniului Mondial UNESCO, care analizează includerea sa pe prestigioasa listă a siturilor cu valoare universală excepțională. Decizia este așteptată în cadrul celei de-a 48-a sesiuni a comitetului, care se desfășoară la Busan, Coreea de Sud, și se încheie pe 29 iulie 2026, conform informațiilor publicate de The Guardian.
Această candidatură, depusă inițial de Grecia în 2014, după mai bine de un deceniu de la prima inițiativă, subliniază atât importanța culturală, cât și cea ecologică a muntelui. Evangelos Geroliolios, primarul localității Dion-Olympus, o zonă administrativă cheie la poalele muntelui, a declarat: „Nu am uitat niciodată acel moment unic, acea senzație unică de sus, de pe tronul lui Zeus. Ai această senzație incredibilă de apartenență la un loc, o fuziune între mit, frumusețe și greutatea istoriei – toate acestea dorim să le împărtășim și sperăm că vor fi recunoscute la nivel internațional.” Muntele, descris de Homer drept „sediul nemuritorilor”, se înalță la 2.918 metri și este un simbol al identității elene, dar și o rezervație naturală de excepție.
Recunoașterea UNESCO nu ar fi doar o victorie națională, ci ar avea, potrivit lui Geroliolios, o rezonanță mondială, plasând Olimpul pe același nivel cu Partenonul în ceea ce privește importanța culturală și istorică. Muntele Olimp a fost declarat pădure națională în 1938, fiind prima zonă de acest fel din Grecia, și a primit statutul de rezervație a biosferei UNESCO în 1981, în semn de recunoaștere a bogăției sale floristice și faunistice. În 2021, un decret prezidențial l-a transformat în parc național, consolidând protecția mediului.
Cu toate acestea, procesul de nominalizare nu este lipsit de obstacole. Organismele consultative ale Consiliului Internațional pentru Monumente și Situri (ICOMOS) și ale Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii (IUCN) au recomandat furnizarea de detalii suplimentare, iar proiectul de ordine de zi al reuniunii UNESCO de la Busan sugerează că nominalizarea ar putea fi retrimisă Greciei pentru clarificări, ceea ce ar prelungi și mai mult acest demers. Această incertitudine îl îngrijorează pe primarul Geroliolios, mai ales într-o perioadă de creștere accelerată a turismului, cu aproximativ 500.000 de vizitatori înregistrați anul trecut. „Capacitatea de suport a muntelui Olimp a atins limita,” a avertizat el, subliniind urgența măsurilor de protecție suplimentare, indiferent de decizia UNESCO.
Într-un context diferit, dar în aceeași sesiune de la Busan, UNESCO a adăugat pe Lista Patrimoniului Mondial situl arheologic Sebastia din Cisiordania și un ansamblu de castele istorice din sudul Libanului. Aceste decizii au fost luate în ciuda obiecțiilor vehemente ale Israelului, care a acuzat organizația de „utilizarea patrimoniului cultural ca armă” și de politizare, conform France24. Sebastia, identificată ca fiind vechea Samaria, capitala Regatului biblic al Israelului, a fost propusă de delegația palestiniană la UNESCO în 2012. Aceasta a argumentat necesitatea conservării sitului, în mare parte neamenajat sub control israelian, pe fondul eforturilor Israelului de a expropria terenuri în zonă și a violențelor coloniștilor.
Cele cinci castele libaneze din zona Muntelui Amel, printre care și Castelul Beaufort (Al-Shaqif), au fost recunoscute pentru patrimoniul lor arhitectural stratificat, reflectând influențe cruciate, ayubide și mameluce. Ambele situri au fost incluse și pe Lista Patrimoniului Mondial în Pericol, invocându-se conflictele în curs din Orientul Mijlociu. Adel Naim Daoud Atieh, membru al delegației palestiniene, a salutat decizia ca o recompensă pentru perseverența locuitorilor din Sebastia, care au protejat situl „în ciuda ocupației, a restricțiilor și a încercărilor repetate de a-i separa de propriul lor patrimoniu.”
Israelul, care s-a retras din UNESCO în 2019 acuzând organizația de părtinire, a participat la reuniune în calitate de observator și a reiterat acuzațiile de politizare. Ministerul Afacerilor Externe al Israelului a declarat că acțiunea palestiniană este o „campanie ostilă și unilaterală” care încearcă să „ștergă istoria profundă și bine documentată a sitului, atât din perspectiva iudaică, cât și din cea creștină.” De asemenea, Israelul s-a opus includerii Castelului Beaufort, afirmând că acesta ar fi fost transformat într-o fortăreață militară de către Hezbollah, o acuzație negată de delegația libaneză, care a susținut că siturile sunt folosite „exclusiv în scopuri culturale și turistice” de la retragerea israeliană din sudul Libanului în 2000.
UNESCO, prin intermediul unui comunicat adresat Associated Press, a declarat că toate candidaturile sunt evaluate conform acelorași criterii și proceduri tehnice și că organizația nu ia poziție în disputele politice. Totuși, controversa subliniază tensiunile constante dintre patrimoniul cultural și realitățile geopolitice. Miercuri, comitetul UNESCO a inclus și orașul antic fenician Tir, din sudul Libanului, pe lista siturilor patrimoniului mondial aflate în pericol, după ce acesta a fost ținta unor intense atacuri aeriene israeliene în iunie, în timpul conflictului dintre Israel și Hezbollah.
În contextul creșterii numărului de vizitatori, directorul adjunct al agenției de administrare a Parcului Național Olimp, Dimitris Pappas, a subliniat că desemnarea UNESCO ar contribui semnificativ la protecția muntelui. El a identificat incendiile forestiere, exacerbate de schimbările climatice, drept cea mai mare amenințare la adresa sitului. Pappas a pledat pentru alocarea de fonduri suplimentare pentru măsuri de prevenire a incendiilor, modernizarea potecilor, a adăposturilor, a podurilor și a drumurilor. Turiștii prezenți la Olimp, precum Lenka Hotmarova din Republica Cehă, au susținut că desemnarea este nu doar meritată, ci și întârziată, afirmând că ar contribui la „sensibilizarea publicului cu privire la necesitatea conservării”.
Grecia a evidențiat și importanța religioasă a regiunii, menționând descoperirea unui sanctuar în aer liber, descris de Plutarh în secolul al II-lea d.Hr., legat de sacrificiile aduse lui Zeus. De asemenea, Muntele Olimp găzduiește cea mai înaltă capelă din lumea creștin-ortodoxă și numeroase mănăstiri bizantine, reflectând o istorie spirituală stratificată. Din cele 21 de situri grecești aflate deja pe lista UNESCO, doar două sunt situri mixte de patrimoniu cultural și natural, iar Olimpul ar fi al treilea, aducând la 1428 numărul total al siturilor UNESCO din 170 de țări, conform datelor de anul trecut, când au fost adăugate 26 de noi situri. Această recunoaștere ar oferi sprijin tehnic și asistență financiară din partea UNESCO, esențiale pentru conservarea monumentelor și a mediului natural în fața presiunilor dezvoltării urbane și a turismului excesiv, o problemă din ce în ce mai acută în Grecia și în alte zone turistice europene.
De ce contează
Includerea Muntelui Olimp pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO ar fi o recunoaștere globală a valorii sale culturale, istorice și ecologice excepționale. Această desemnare ar aduce nu doar prestigiu, ci și resurse esențiale pentru conservarea sitului, amenințat de turismul crescut și de schimbările climatice, în special incendiile forestiere. Pentru Grecia, ar consolida eforturile de protecție a unui simbol național și ar atrage o atenție internațională sporită, facilitând accesul la expertiză și fonduri UNESCO. De asemenea, ar sublinia importanța echilibrului între dezvoltarea turistică și sustenabilitatea mediului, o lecție relevantă pentru multe destinații populare. Contextul deciziilor UNESCO din Orientul Mijlociu arată, de asemenea, cum patrimoniul cultural poate deveni un punct focal în disputele geopolitice, evidențiind rolul organizației în recunoașterea și protejarea siturilor aflate în zone de conflict.
Concluzie
Decizia finală privind includerea Muntelui Olimp pe lista UNESCO este iminentă, dar perspectiva unei retrimiteri a dosarului către Grecia indică o nevoie de clarificări suplimentare, prelungind un proces început cu mai bine de un deceniu în urmă. Indiferent de rezultat, autoritățile elene, prin vocea primarului Geroliolios și a directorului Pappas, au subliniat că nu există timp de pierdut în implementarea unor măsuri suplimentare de protecție. Provocările legate de turismul în creștere și de impactul schimbărilor climatice impun o acțiune imediată pentru a conserva un sit de o valoare inestimabilă. Pe de altă parte, deciziile UNESCO privind siturile din Cisiordania și Liban subliniază complexitatea mandatului organizației într-un peisaj geopolitic tensionat, unde patrimoniul cultural este adesea intersectat cu revendicări politice și istorice.
Rămâne de văzut cum va evolua dialogul și eforturile de conservare în aceste regiuni, dar un lucru este cert: presiunea asupra patrimoniului mondial este în continuă creștere, iar colaborarea internațională este mai necesară ca niciodată.