Omul de afaceri Gigi Becali, despre euro digital și criza guvernamentală
Omul de afaceri Gigi Becali a reacționat vehement la propunerea Uniunii Europene de a introduce euro digital de la 1 ianuarie 2027, la 25 de ani de la lansarea bancnotelor și monedelor euro. Acesta a declarat, în direct la România TV, că nu se teme de această tranziție, dar și-a exprimat îngrijorarea cu privire la restrângerea libertăților individuale și la dificultatea de a utiliza banii lichizi, pe care îi preferă. „Eu nu plătesc niciodată cu telefonul, eu nu am carte de credit. Cum facem? Unde este libertatea omului? Am bani, dar nu-i pot folosi”, a afirmat Becali, subliniind frustrarea sa față de limitările impuse de plățile electronice.
Chiar și în eventualitatea implementării euro digital, Becali a găsit deja soluții pragmatice. „O să-mi fac, că nu am ce face. Sau folosesc alt portofel. Face Luțu (fostul fotbalist Ionuț Luțu, om de încredere al afaceristului – n.r.) portofel sau îl folosesc pe al soției, al nepoților…”, a declarat el, potrivit ambelor surse analizate. Această atitudine reflectă o adaptabilitate forțată, dar și o reticență față de noile tehnologii financiare impuse la nivel european.
Discuția despre euro digital vine într-un context european mai larg. Banca Centrală Europeană (BCE) a inițiat un proiect de explorare a euro digital încă din 2020, cu scopul de a asigura stabilitatea financiară și de a oferi cetățenilor o formă sigură de bani digitali, complementară numerarului. Potrivit BCE, un euro digital ar putea servi ca o ancoră pentru sistemul de plăți, asigurând suveranitatea monetară a Uniunii Europene într-o eră dominată de criptomonede private și de monede digitale emise de alte bănci centrale. Totuși, îngrijorările legate de confidențialitate și de controlul statului asupra tranzacțiilor sunt frecvente în rândul populației și al unor oameni de afaceri, așa cum reiese și din declarațiile lui Becali.
Pe lângă preocupările legate de moneda digitală, Gigi Becali s-a arătat scandalizat de situația politică actuală a României, criticând lipsa unui guvern stabil. El a cerut partidelor să formeze rapid o alianță și să depășească blocajele pe care le atribuie USR, la comanda lui George Soros. „Cine a mai pomenit țară fără guvern? Sunteți nebuni? Păi ce, stăm după Soros? Stăm după doi-trei bagabonți USR-iști?!”, a exclamat omul de afaceri, conform Digi24, exprimându-și revolta față de impasul politic.
Becali a comentat și alegerile pentru funcția de premier, menționând că a votat atât pentru Tomac, cât și pentru Veștea, dar a considerat că niciunul dintre ei nu era potrivit pentru această poziție. „Eu am votat și Tomac (acesta și-a depus mandatul și n-a mai ajuns la vot în parlament – n.r.), și Veștea, dar n-aveau față de premier. Cum să-l pui pe Veștea premier? E pădurar! Pune-l la pădure! Pune oamenii care au facultăți!”, a declarat Becali, citat de România TV. Această critică subliniază dorința sa pentru o conducere guvernamentală formată din persoane cu pregătire academică solidă și experiență relevantă, departe de ceea ce el percepe ca fiind numiri nepotrivite. El a concluzionat că este esențial ca „să se alieze cine vrea cu cine vrea, dar să avem guvern”.
Contextul politic românesc recent, marcat de negocieri dificile și schimbări frecvente la nivel guvernamental, amplifică frustrarea exprimată de Becali. În ultimii ani, România a experimentat perioade de instabilitate politică, cu guverne de scurtă durată și alianțe fragile, ceea ce a afectat implementarea reformelor și atragerea investițiilor. Potrivit datelor Eurostat din 2024, România se află printre țările UE cu un indice de stabilitate guvernamentală sub media europeană, un factor care contribuie la percepția negativă a mediului de afaceri și a cetățenilor.
De ce contează
Declarațiile lui Gigi Becali sunt relevante nu doar prin prisma personalității sale publice, ci și pentru că reflectă o serie de preocupări larg răspândite în societatea românească: de la reticența față de digitalizarea forțată a plăților și potențialele implicații asupra libertății individuale, până la frustrarea profundă generată de instabilitatea politică și de percepția unei clase politice ineficiente. Aceste puncte de vedere subliniază tensiunile dintre inovația tehnologică impusă de UE și mentalitatea locală, precum și nevoia acută de stabilitate și competență în guvernare, elemente esențiale pentru dezvoltarea economică și socială a României.
Pe termen scurt, dezbaterea privind euro digital va continua, iar Banca Națională a României (BNR) va trebui să își alinieze politicile la deciziile BCE, având în vedere că România este membră a Uniunii Europene. Pe plan intern, presiunea pentru formarea unui guvern stabil va persista, mai ales în contextul economic și social actual. Rămâne de văzut cum vor reuși partidele politice să depășească blocajele și să răspundă așteptărilor cetățenilor și ale mediului de afaceri, așa cum a subliniat și Gigi Becali.
Întrebările legate de libertatea individuală în fața digitalizării și de calitatea actului de guvernare vor rămâne pe agenda publică.