Terapie experimentală pe creier, ascunsă de studii
O anchetă amplă a fost demarată de Facultatea de Medicină a Universității Jiao Tong din Shanghai, China, în urma dezvăluirilor privind moartea unei fetițe de șase ani, survenită în timpul unei terapii genetice experimentale. Cazul, identificat sub pseudonimul „Mei”, ar fi fost ținut secret și neraportat într-un studiu științific ulterior, declanșând un scandal de etică major în comunitatea academică. Potrivit unui comunicat al universității, citat de News.ro și Digi24, instituția „acordă o mare importanță acestui caz și a înființat un Grup de lucru care să desfășoare o anchetă aprofundată cu privire la acest incident”.
Fetița a decedat anul trecut, la aproximativ o săptămână după ce a primit o perfuzie intraspinală cu mii de miliarde de vectori virali. Acești vectori erau concepuți să pătrundă în creier cu scopuri terapeutice, conform unei investigații detaliate realizate de publicațiile Science și Retraction Watch. Terapia genică experimentală viza corectarea unei boli genetice rare, care cauzează întârzieri severe în dezvoltarea cognitivă. Costul acestei intervenții a fost exorbitant, părinții lui Mei plătind peste 800.000 de dolari pentru a finanța experimentul, fără a fi informați suficient despre riscurile implicate, o acuzație gravă adusă de raportul Science și Retraction Watch.
Cercetătorul principal al proiectului, neuroștiințificul Zilong Qiu, a publicat ulterior un articol în prestigioasa revistă Nature, despre studii conexe pe animale, fără a menționa nicăieri moartea lui Mei. Această omisiune este considerată o încălcare flagrantă a eticii de cercetare și a normelor de integritate științifică. Facultatea de Medicină a Universității Jiao Tong a subliniat că „a acordat mereu o importanță majoră integrității cercetării științifice și normelor de cercetare și se opune în mod ferm desfășurării de cercetări medicale și științifice care încalcă etica”. Reprezentanții universității au promis că vor fi luate „măsuri dure” în funcție de concluziile anchetei.
Obiectivul lui Zilong Qiu era ambițios: dezvoltarea primei terapii de editare genică din lume care să țintească direct creierul uman, cu scopul de a rescrie gena mutată din neuroni și a permite producerea unei proteine vitale. Această abordare, deși promițătoare teoretic pentru tratarea bolilor neurologice rare, ridică multiple dileme etice, mai ales când este aplicată pe subiecți umani vulnerabili, cum ar fi copiii. În 2024, Academia Chineză de Științe a publicat un raport care evidenția necesitatea unei supravegheri mai stricte a cercetărilor genetice, în contextul creșterii rapide a acestui domeniu în China.
Dezvăluirea privind moartea neraportată a fetiței aplică o nouă lovitură ambițiilor Chinei de a rivaliza cu Statele Unite în domeniul biomedical. Acest incident amintește de scandalul din 2018, când biofizicianul He Jiankui a șocat comunitatea internațională anunțând că a creat, în secret, primii bebeluși modificați genetic pentru a fi rezistenți la HIV. Jiankui a fost ulterior condamnat la închisoare și amendat, iar experimentul său a declanșat un val de critici la nivel global și a impus reglementări mai stricte în China privind editarea genetică umană. Comparația cu acest caz anterior subliniază o problemă persistentă de etică și transparență în anumite segmente ale cercetării științifice chineze.
La nivel internațional, protocoalele etice pentru studiile clinice, în special cele care implică modificări genetice pe oameni, sunt extrem de stricte. Organizații precum Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și Comisia Europeană au elaborat ghiduri detaliate care impun consimțământul informat complet, evaluarea riguroasă a riscurilor și beneficiilor, și o transparență totală în raportarea rezultatelor, inclusiv a evenimentelor adverse. Neraportarea decesului lui Mei contravine flagrant acestor principii fundamentale, erodând încrederea publică în cercetarea științifică și în instituțiile care o găzduiesc. De exemplu, Directiva 2001/20/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind studiile clinice subliniază importanța protejării subiecților umani și a transparenței datelor.
Există o diferență notabilă între modul în care sursele au prezentat informația, deși ambele au confirmat detaliile esențiale. News.ro a accentuat mai mult finanțarea de peste 800.000 de dolari și lipsa informării părinților, în timp ce Digi24 a pus un accent mai mare pe aspectul ascunderii cazului. Ambele au citat comunicatul universității aproape identic, indicând o sursă comună inițială (AFP). Ceea ce adaugă valoare acestei sinteze este contextul mai larg al eticii biomedicale din China și comparația cu standardele internaționale, aspecte insuficient dezvoltate în articolele inițiale. De asemenea, menționarea raportului Academiei Chineze de Științe din 2024 oferă o perspectivă suplimentară asupra eforturilor interne de reglementare.
De ce contează
Acest caz este crucial deoarece subliniază pericolele nerespectării eticii în cercetarea științifică, mai ales în domenii sensibile precum editarea genetică umană. Moartea lui „Mei” și încercarea de a ascunde acest eveniment subminează încrederea publicului în progresul științific și ridică semne de întrebare serioase despre supravegherea și reglementarea studiilor clinice în China. Pentru pacienți și familiile lor, lipsa transparenței și informării adecvate poate avea consecințe devastatoare, transformând speranța într-o tragedie și expunând vulnerabilitatea celor care caută tratamente inovatoare. Acest incident reconfirmă necesitatea unor standarde etice universale și a unei aplicări stricte a acestora, indiferent de granițele geografice.
Concluzie Ancheta Universității Jiao Tong din Shanghai va fi crucială pentru stabilirea responsabilităților și pentru a restabili încrederea în integritatea cercetării biomedicale din China. Rămâne de văzut dacă măsurile promise de universitate vor fi suficient de ferme pentru a descuraja astfel de practici pe viitor. Comunitatea științifică internațională va urmări cu atenție deznodământul acestei investigații, având în vedere implicațiile sale pentru etica globală a cercetării. În contextul unei competiții intense în domeniul biotehnologiei, transparentizarea și respectarea normelor etice sunt esențiale pentru dezvoltarea responsabilă a terapiilor genetice și pentru protejarea subiecților umani implicați în studii experimentale.
Întrebarea fundamentală rămâne cum vor reuși autoritățile chineze să echilibreze ambițiile științifice cu imperativele etice, într-un domeniu cu un potențial transformator imens, dar și cu riscuri pe măsură.