Acuzații reciproce privind criza de personal din spitale
Eurodeputatul USR și fost ministru al Sănătății, Vlad Voiculescu, a lansat recent critici dure la adresa lui Alexandru Rogobete, acuzându-l de ipocrizie în privința posturilor blocate din spitale. Voiculescu subliniază că decizia de suspendare a ocupării posturilor vacante, inclusiv în unitățile sanitare, a fost luată în 2023 prin Ordonanța de Urgență 34, perioadă în care ministru al Sănătății era social-democratul Alexandru Rafila, iar Rogobete ocupa funcția de secretar de stat în același minister. „De câteva zile nu mai poți deschide televizorul sau Facebook-ul fără să îl găsești pe domnul Rogobete deplângând posturile blocate din spitale. Dar cine le-a blocat?”, a declarat Voiculescu, conform surselor citate de HotNews.ro.
Voiculescu îi reproșează lui Rogobete lipsa de reacție publică pe tema deblocării posturilor în perioada în care a deținut funcții cheie în administrație. „Am căutat, de curiozitate, o postare, o declarație sau o intervenție publică a domnului Rogobete pentru deblocarea posturilor în perioada în care PSD avea premierul. Nu am găsit nimic din perioada în care era secretar de stat. Nu am găsit nimic nici din perioada în care conducea Comisia pentru sănătate din Camera Deputaților. Nu am găsit nici măcar din perioada în care a fost ministru urme ale eforturilor dumisale pentru deblocarea posturilor din spitale”, a afirmat fostul ministru al Sănătății, ironizând tăcerea anterioară a lui Rogobete.
Fostul ministru USR al Sănătății este de acord cu gravitatea situației actuale, subliniind că România nu își permite să piardă personal medical. El cere actualului Guvern, condus de premierul interimar Ilie Bolojan, să deblocheze de urgență posturile, în special pentru spitalele strategice și cele de copii. „Situația este cât se poate de reală și de gravă, iar domnul Nazare nu are niciun drept să țină lucrurile blocate la nesfârșit. Cel puțin pentru spitalele strategice și pentru puținele spitale de copii pe care le avem trebuie să existe excepții”, a transmis Voiculescu, citat de Digi24, adăugând că în unele spitale, copiii așteaptă luni de zile pentru consultații sau tratament.
Voiculescu critică, de asemenea, abordarea premierului interimar Ilie Bolojan, care ar evalua spitalele doar după rata de ocupare a paturilor. „Cum să ocupi paturile când nu ai voie să angajezi medicii și asistentele necesare pentru a îngriji pacienții în siguranță? Blocarea posturilor nu economisește bani. Împinge medicii și pacienții din spitalele publice către privat, unde angajările nu sunt blocate, dar serviciile sunt plătite tot din banii Casei de Asigurări”, a explicat Voiculescu, sugerând că această politică favorizează sistemul privat în detrimentul celui public. Conform datelor Ministerului Sănătății din 2023, la momentul suspendării, erau recunoscute ca necesare a fi deblocate aproape 4.000 de posturi, iar în prezent numărul propus pentru deblocare a ajuns la 7.621 de posturi, incluzând medici, asistenți și personal auxiliar, o cifră ce indică o adâncire a crizei de personal.
Contextul legislativ al blocării posturilor este esențial pentru înțelegerea disputei. Ordonanța de Urgență nr. 34 din 2023, adoptată de Guvernul Ciolacu, a suspendat ocuparea posturilor vacante sau temporar vacante din instituțiile și autoritățile publice, inclusiv din sistemul sanitar, ca măsură de austeritate bugetară. Această decizie a generat un val de critici din partea sindicatelor și a organizațiilor profesionale medicale, care au avertizat asupra consecințelor grave asupra calității serviciilor medicale și a exodului personalului calificat. Deși scopul declarat era reducerea deficitului bugetar, impactul asupra sistemului de sănătate a fost considerabil, ducând la suprasolicitarea personalului existent și la timpi de așteptare prelungiți pentru pacienți.
Comparativ cu alte țări din Uniunea Europeană, România se confruntă deja cu un deficit cronic de personal medical. Potrivit Eurostat, în 2022, România înregistra unul dintre cele mai scăzute numere de medici și asistenți medicali la 1.000 de locuitori din UE, o situație agravată de plecarea medicilor în străinătate. Blocarea posturilor, chiar și temporară, nu face decât să exacerbeze această problemă structurală, transformând-o într-o criză acută. Această decizie politică, deși motivată de considerente economice, a avut un cost social și medical semnificativ, afectând direct accesul cetățenilor la servicii de sănătate de calitate.
Critica lui Voiculescu nu este doar la adresa lui Rogobete, ci și la adresa modului în care s-a gestionat criza de personal în ultimii ani. El acuză o rescriere a istoriei și o lipsă de asumare a responsabilităților politice. „Cei care au participat la guvernare au dreptul să propună soluții. Dar au și obligația să își asume ce au făcut și ce nu au făcut atunci când aveau puterea. Deblocați posturile. Opriți propaganda. Mai respirați. Și mai spuneți și adevărul, că nu se poate construi pe minciună și nervi”, a conchis Voiculescu, solicitând transparență și acțiune concretă din partea actualei guvernări.
De ce contează
Criza personalului medical din spitalele românești afectează direct calitatea vieții fiecărui cetățean. Blocarea posturilor agravează deficitul cronic de medici și asistenți, ducând la timpi de așteptare mai mari, la servicii medicale deficitare și la o presiune imensă asupra personalului existent. Această situație alimentează migrația medicilor către sistemul privat sau în străinătate, slăbind și mai mult sistemul public de sănătate. În lipsa unei soluții rapide de deblocare, accesul la îngrijiri medicale esențiale devine un lux, nu un drept, cu consecințe grave pentru sănătatea publică și siguranța pacienților, în special a celor vulnerabili precum copiii.
Disputa dintre Voiculescu și Rogobete subliniază complexitatea și încărcătura politică a problemelor din sănătate. Rămâne de văzut dacă actualul Guvern interimar va reuși să găsească o soluție rapidă pentru deblocarea posturilor și pentru gestionarea crizei de personal, având în vedere presiunile bugetare și necesitatea reformelor structurale. Pe termen lung, este esențială o strategie națională coerentă pentru atragerea și retenția personalului medical, care să depășească jocurile politice și să pună pe primul plan sănătatea cetățenilor.
Fără o astfel de viziune, sistemul medical românesc riscă să se degradeze iremediabil, cu implicații profunde pentru întreaga societate.