Atacurile cu drone amenință aprovizionarea și prețurile
România se confruntă cu un risc iminent de criză a combustibilului, după ce atacurile cu drone asupra petrolierelor din Marea Neagră au dus la oprirea livrărilor de țiței din Kazahstan, o sursă care acoperă aproximativ 65% din importurile țării și peste jumătate din consumul rafinăriilor interne. Această situație a generat îngrijorări semnificative privind stabilitatea prețurilor la pompă și continuitatea aprovizionării, determinând oficialii români să caute soluții urgente și să evalueze impactul asupra pieței.
Potrivit Profit.ro, Ministerul Energiei a anunțat că lucrează deja la identificarea unor surse alternative de aprovizionare. Rompetrol, principalul beneficiar local al petrolului kazah, a transmis asigurări că va lua toate măsurile necesare pentru a compensa un eventual deficit și a menține continuitatea aprovizionării, în cazul unei reduceri a producției sau a volumelor livrate. Această promisiune este crucială, având în vedere că Petromidia, cea mai mare rafinărie din România, cu o capacitate de 5,9 milioane de tone pe an, este deținută majoritar de compania de stat kazahă KazMunayGaz și se alimentează preponderent cu țiței exportat prin terminalul CPC de la Novorossiysk. Impactul nu se limitează la un singur operator, Petrobrazi a OMV Petrom, care importă aproximativ o treime din țițeiul prelucrat, folosind și ea materie primă kazahă și azeră.
Efectele acestei crize au început să se resimtă deja la pompă. Miercuri, 23 iulie 2026, unii distribuitori au operat două scumpiri într-o singură zi, benzina ajungând la doi-trei bani sub pragul de 9 lei/litru, iar motorina apropiindu-se rapid de 10 lei/litru. Această evoluție rapidă a prețurilor subliniază vulnerabilitatea pieței interne la perturbările externe.
Terminalul CPC din portul rusesc Novorossiysk a încetat să mai preia petrol kazah, după ce, luni, 21 iulie 2026, a suspendat operațiunile de încărcare din cauza atacurilor asupra petrolierelor, au declarat pentru Reuters trei surse din industrie. Două dintre aceste surse au precizat că rezervoarele terminalului sunt pline, iar blocajul real provine din reticența armatorilor de a mai traversa Marea Neagră după incidentele cu drone. Aceste atacuri au dus la creșterea primelor de asigurare și, implicit, a costurilor de transport. Datele Reuters arată că cel puțin două petroliere care urmau să încarce la CPC și-au schimbat ruta, iar prin acest terminal tranzitează circa 80% din exporturile de petrol ale Kazahstanului.
În acest context, fostul președinte Traian Băsescu a intervenit, sugerând că, pe lângă identificarea unor rute alternative de aprovizionare, autoritățile române ar trebui să poarte discuții directe cu partea ucraineană. Potrivit declarațiilor sale, citate de B1TV și Digi24, „Trebuie negociat cu ucrainenii să fie foarte atenți, să nu se mai joace cu dronele când e vorba de interes românesc.” Acesta a subliniat că dialogul cu Ucraina este esențial pentru protejarea intereselor economice și energetice ale României, fără a oferi însă detalii suplimentare privind modalitatea în care astfel de negocieri ar trebui purtate sau măsurile concrete necesare. Declarația sa vine în contextul în care, potrivit HotNews.ro, au existat și incidente în care drone, considerate de oficialii români de proveniență rusească, au fost doborâte de Armata Română pe teritoriul național.
Ambasadorul Ucrainei la Astana, Viktor Maiko, a negat orice implicare a țării sale în atacurile asupra petrolierelor care deservesc terminalul CPC. El a declarat că partea ucraineană înțelege și împărtășește îngrijorarea Kazahstanului privind incidentele din 17 și 19 iulie, dar a subliniat că orice concluzie trebuie să se sprijine exclusiv pe fapte confirmate și că, până acum, nu există dovezi ale implicării Ucrainei. Diplomatul a cerut evitarea acuzațiilor pripite, directe sau indirecte, și a atras atenția asupra posibilității unor provocări rusești realizate chiar cu drone ucrainene, ale căror sisteme de control ar putea fi bruiate sau preluate de sistemele rusești de război electronic. Această ipoteză, susține Maiko, ar trebui investigată în detaliu pentru a discredita eventualele operațiuni menite să defăimeze Ucraina.
Ministerul Energiei nu exclude un impact asupra prețurilor la pompă dacă blocajul se prelungește și spune că analizează mai multe scenarii de evoluție, precum și măsuri de atenuare a efectelor. În perioada următoare urmează să fie convocată o reuniune cu operatorii din sectorul petrolier, pentru a evalua în ce măsură aceștia pot suplimenta volumele disponibile pe piață, conform TVR Info. Această abordare proactivă este crucială, având în vedere că România, deși produce o parte semnificativă din necesarul său de țiței, depinde în mare măsură de importuri pentru a satisface cererea internă. Comparativ cu alte state europene, România se situează la un nivel mediu în ceea ce privește dependența de importurile de petrol, dar orice perturbare majoră a lanțului de aprovizionare are un impact direct asupra economiei și a consumatorilor.
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a răspuns criticilor legate de doborârea dronelor pe teritoriul românesc, susținând că intervențiile Armatei Române demonstrează eficiența măsurilor adoptate și respinge criticile privind modul de acțiune al militarilor. Într-o postare pe Facebook, el a afirmat că securitatea populației rămâne principala prioritate și că România își consolidează capacitățile de apărare antiaeriană și antidronă. „România a demonstrat un lucru simplu: își apără teritoriul și reacționează ferm”, a scris ministrul, adăugând că „granițele, spațiul aerian și suveranitatea României nu sunt negociabile” și că Armata Română își îndeplinește misiunile cu mijloacele disponibile, în timp ce investițiile în modernizarea apărării vor continua. Această poziție fermă contrastează cu sugestia lui Băsescu de a negocia, subliniind o diferență de abordare între diplomația preventivă și reacția militară defensivă.
De ce contează
Această situație este critică pentru România, deoarece perturbarea aprovizionării cu țiței din Kazahstan nu afectează doar prețurile la pompă, ci poate avea consecințe economice ample. Creșterea costurilor carburanților se va reflecta în prețurile tuturor bunurilor și serviciilor, alimentând inflația și reducând puterea de cumpărare a cetățenilor. Dependența majoră de o singură sursă de țiței, Kazahstanul, prin terminalul CPC, expune economia românească la riscuri geopolitice și militare. Capacitatea Ministerului Energiei de a identifica rapid surse alternative și de a coordona acțiunile cu operatorii din sector va fi esențială pentru a evita un scenariu de criză majoră și pentru a asigura stabilitatea economică.
În fața acestor provocări, România trebuie să navigheze un echilibru delicat între securitatea energetică și relațiile diplomatice. Pe termen scurt, prioritatea este identificarea și securizarea unor rute și surse alternative de țiței, precum și monitorizarea atentă a prețurilor. Pe termen mediu și lung, va fi crucială diversificarea surselor de aprovizionare și consolidarea capacităților de apărare împotriva amenințărilor aeriene, indiferent de proveniența acestora. Rămâne de văzut dacă discuțiile propuse de Traian Băsescu cu partea ucraineană vor avea loc și ce rezultate ar putea aduce, având în vedere negările Kievului privind implicarea în atacuri.
Următoarea reuniune cu operatorii din sectorul petrolier, convocată de Ministerul Energiei, va oferi probabil mai multe detalii despre măsurile concrete ce vor fi luate pentru a stabiliza piața.