Dezvăluiri din culisele spionajului românesc post-comunist
Ristea priboi: reprezintă subiectul principal al acestui articol. Fostul ofițer de informații externe, Ristea Priboi, a adus în atenția publicului, într-o ediție de colecție a podcastului „Evenimentul Istoric” moderat de jurnalistul Dan Andronic, detalii explozive din cariera sa și din istoria spionajului românesc. Emisiunea, difuzată vineri, 24 iulie 2026, de la ora 12:00, s-a concentrat pe dezvăluirile din cea mai recentă carte a invitatului, „Lumini și umbre în viața unui spion”, oferind o incursiune rară în lumea închisă a intelligence-ului românesc din a doua jumătate a secolului XX.
Unul dintre punctele centrale ale discuției a fost vizita istorică a lui Nicolae Ceaușescu în Marea Britanie, din iunie 1978. Această deplasare, potrivit lui Priboi, nu a fost o simplă vizită diplomatică, ci un eveniment de o anvergură fără precedent, Ceaușescu fiind primul lider de stat comunist care a efectuat o vizită de stat cu toate onorurile în Regatul Unit, la invitația directă a Reginei Elisabeta a II-a. Ristea Priboi, care din 1974 deținea funcții oficiale la Ambasada României din Londra, ca secretar I și „dispecer al vizitei”, a subliniat miza financiară și strategică majoră a acestei acțiuni diplomatice. Obiectivul principal era creșterea schimburilor comerciale dintre cele două țări la un miliard de dolari și consolidarea cooperării industriale, în special în domeniul aeronautic, vizând realizarea avionului ROMBAC în cooperare cu British Aerospace și Rolls-Royce.
Fostul ofițer DIE a demontat o confuzie istorică, explicând că, spre deosebire de Iosip Broz Tito, liderul iugoslav care a vizitat Marea Britanie în 1953 ca invitat al premierului, Ceaușescu a fost primit cu onoruri regale complete, inclusiv o plimbare cu caleașca regală de la Gara Victoria până la Palatul Buckingham și cazare la palat. Această distincție subliniază importanța pe care Occidentul o acorda României lui Ceaușescu, percepută ca o voce anti-sovietică în blocul comunist. Punctul culminant al acestei aprecieri a fost conferirea Ordinului Jartierei, cea mai înaltă distincție acordată de casa regală britanică, o decorație ce avea să-i fie retrasă liderului român în decembrie 1989, un gest pe care Priboi l-a descris ca fiind „urât și fără precedent”. El a remarcat, cu o notă de cinism, că declarațiile elogioase ale prim-ministrului laburist James Callaghan din 1978 despre rolul politic al României nu au fost retractate, spre deosebire de distincția regală.
Pe lângă fastul de la Buckingham, discuțiile au abordat și alte momente cruciale în care Ristea Priboi a fost implicat direct sau la care a fost martor. Un episod central a fost trădarea generalului Ion Mihai Pacepa din iulie 1978, considerată cea mai grea lovitură încasată de spionajul românesc. Priboi a analizat impactul acestui moment de cotitură din perspectiva ofițerilor operativi rămași fideli sistemului, vorbind despre drama „ofițerilor fantomă” (agenți acoperiți de tip „ilegal” plantați în Occident) a căror identitate a fost expusă peste noapte, distrugând vieți și operațiuni construite în zeci de ani. El a negat categoric zvonurile propagate de Pacepa în cartea „Orizonturi Roșii” despre comportamentul neadecvat al soților Ceaușescu la Buckingham sau temerile că aceștia ar fi sustras obiecte de valoare, precizând că Pacepa nici măcar nu a fost cazat în Palatul Buckingham și, prin urmare, nu ar fi putut relata aspecte din interior. Priboi a subliniat, de asemenea, o eroare cronologică, vizita lui Ceaușescu în Marea Britanie având loc înainte de cea din Franța, deci președintele francez Valéry Giscard d'Estaing nu ar fi putut avertiza Regina despre un eveniment încă nefăcut.
Născut în 1947, în Brădești, Dolj, Ristea Priboi a absolvit Școala de Ofițeri de la Băneasa în 1968, fiind încadrat în Direcția de Informații Externe (DIE). Cariera sa operativă s-a desfășurat predominant în spațiul anglo-saxon, activând sub acoperire diplomatică la Londra între 1974 și 1978. După Revoluția din 1989, a continuat în Serviciul de Informații Externe (SIE) până la trecerea în rezervă în 1997, cu gradul de colonel. Ulterior, a intrat în politică, devenind membru PSD, consilier parlamentar și guvernamental, și deputat între 2000 și 2004, unde a prezidat Comisia parlamentară de control al activității SIE. Cariera sa publică a fost marcată de numeroase dezbateri și controverse legate de activitățile sale din perioada comunistă, subiecte pe care, de altfel, încearcă să le clarifice în volumul său memorialistic. Dincolo de marile evenimente geopolitice, Priboi a împărtășit și povești din lumea spionilor, inclusiv operațiuni neconvenționale, precum aducerea semințelor de pepeni din California în România, eludând embargoul american.
De ce contează
Dezvăluirile lui Ristea Priboi sunt cruciale pentru înțelegerea nuanțată a istoriei recente a României, în special a perioadei Războiului Rece și a tranziției post-comuniste. Ele oferă o perspectivă internă, de la persoana întâi, asupra unor evenimente majore, cum ar fi vizita lui Ceaușescu în Marea Britanie și impactul defectării lui Pacepa, corectând, totodată, anumite mituri și dezinformări istorice. Aceste informații ajută publicul să-și formeze o imagine mai completă și mai autentică despre rolul României în diplomația internațională a acelor ani și despre complexitatea activității de intelligence, contribuind la o mai bună înțelegere a mecanismelor puterii și a modului în care evenimentele din trecut continuă să influențeze prezentul.
Discuțiile cu Ristea Priboi deschid noi piste de cercetare și dezbatere pentru istorici și analiști, în special în ceea ce privește arhiva și memoria spionajului românesc. Rămâne de văzut în ce măsură aceste dezvăluiri vor încuraja și alți foști ofițeri de informații să își împărtășească experiențele, contribuind la o mai mare transparență și la o înțelegere mai profundă a rolului serviciilor secrete în istoria națională. Pe termen lung, astfel de mărturii pot contribui la demitizarea anumitor aspecte ale trecutului comunist și la o evaluare mai echilibrată a personalităților și evenimentelor cheie.
Publicul este invitat să urmărească aceste podcasturi pentru a accesa informații unice și perspective inedite asupra unei epoci definitorii.