ANCOM, autoritate cheie în supravegherea inteligenței artificiale
Regulamentul european privind Inteligența Artificială (AI), un pilon legislativ fundamental pentru reglementarea tehnologiilor avansate, va deveni integral aplicabil în statele membre ale Uniunii Europene, inclusiv în România, începând cu 2 august 2026. Această dată marchează un moment crucial pentru dezvoltarea și utilizarea responsabilă a inteligenței artificiale, deși anumite prevederi au termene de implementare diferite, conform Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), care a transmis vineri un comunicat de presă către Agerpres. "Regulamentul obligă fiecare stat din UE să desemneze una sau mai multe autorități competente pentru supravegherea aplicării sale și să stabilească normele naționale privind organizarea instituțională și regimul sancționator," a declarat un reprezentant ANCOM, subliniind complexitatea și importanța transpunerii acestei legislații.
Prin intermediul unui Memorandum al Guvernului României, ANCOM a fost propusă să îndeplinească rolul de autoritate națională de supraveghere a pieței și punct național unic de contact. Aceasta nu va fi singura instituție implicată; alături de ANCOM, alte autorități cheie au fost desemnate pentru a supraveghea sectoare specifice. Printre acestea se numără Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) și Banca Națională a României (BNR), responsabile pentru sistemele de AI cu grad ridicat de risc în sectorul serviciilor financiare, precum și Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, care va monitoriza sistemele de AI de risc ridicat din domeniul biometriei utilizate în scopul aplicării legii, gestionării frontierelor și respectării justiției și democrației. Această abordare multisectorială reflectă complexitatea și omniprezența tehnologiilor AI în diverse domenii ale vieții publice și private.
În prezent, autoritățile competente desemnate prin Memorandum, în colaborare cu alte autorități sectoriale, lucrează intens la elaborarea cadrului legislativ național necesar pentru punerea în aplicare a Regulamentului. Acest act normativ va detalia aspecte esențiale precum: identificarea precisă a autorităților de supraveghere a pieței și atribuțiile specifice ale acestora; mecanismele de cooperare inter-instituțională, absolut necesare pentru o implementare coerentă; procedura de sancționare și regimul sancțiunilor aplicabil pentru încălcarea dispozițiilor documentului. Transpunerea acestei legislații europene într-un cadru național solid este vitală pentru a asigura conformitatea și pentru a oferi claritate actorilor din piață.
Calendarul de implementare, prevăzut de articolul 113 din Regulament și modificat ulterior de Regulamentul Omnibus în domeniul digital privind AI, publicat recent de Comisia Europeană, stabilește termene eșalonate. Deși data generală de aplicare este 2 august 2026, există excepții notabile. De exemplu, anumite obligații aferente sistemelor de inteligență artificială cu grad ridicat de risc vor intra în vigoare la date ulterioare. Mai exact, începând cu 2 decembrie 2027, prevederile se vor aplica sistemelor cu grad ridicat de risc enumerate în Anexa III la Regulament, iar din 2 august 2028, celor clasificate ca prezentând un grad ridicat de risc în temeiul articolului 6 alineatul (1) și al anexei I. Această eșalonare permite o adaptare graduală a operatorilor și o mai bună pregătire a autorităților.
În ceea ce privește interdicțiile referitoare la sistemele de AI cu risc inacceptabil, acestea au intrat în vigoare la o dată anterioară, pe 2 februarie 2025. Cu toate acestea, Regulamentul Omnibus introduce două noi categorii de practici interzise, aplicabile de la 2 decembrie 2026. Acestea vizează sistemele de AI care pot genera sau modifica imagini, materiale video sau audio realiste cu părțile intime ale unei persoane fizice identificabile sau cu o persoană fizică identificabilă care practică activități sexuale explicite, fără consimțământ. De asemenea, sunt interzise sistemele AI care pot genera sau modifica materiale ce constituie pornografie infantilă sau spectacole de pornografie infantilă. Aceste prevederi subliniază angajamentul UE de a proteja drepturile fundamentale și de a combate abuzurile potențiale ale tehnologiei.
Noile prevederi stabilesc obligații clare pentru furnizorii și implementatorii anumitor sisteme de AI. Acestea includ sistemele care interacționează direct cu persoane fizice, generează conținut sintetic (audio, imagine, video sau text), generează sau modifică conținut audio, video sau imagine care constituie deepfake, și generează sau modifică texte publicate cu scopul de a informa publicul cu privire la chestiuni de interes public. O excepție importantă o reprezintă sistemele de IA, inclusiv de sisteme de IA de uz general, care generează conținut sintetic în format audio, imagine, video sau text, introduse pe piață înainte de 2 august 2026; în cazul acestora, obligația furnizorilor de a marca conținutul generat se aplică începând cu 2 decembrie 2026. ANCOM clarifică faptul că "furnizorii sunt persoane fizice sau juridice, inclusiv autoritățile publice, care dezvoltă sau comandă dezvoltarea unui sistem de IA și îl introduc pe piață sau îl pun în funcțiune sub propriul nume sau propria marcă comercială, contra cost sau gratuit," în timp ce "implementatorii sunt persoane fizice sau juridice, inclusiv autoritățile publice, care utilizează un sistem de IA aflat sub autoritatea sa, cu excepția cazului în care sistemul este utilizat pentru o activitate personală, fără caracter profesional."
Comparativ cu alte state membre UE, România se aliniază eforturilor comune de a crea un cadru legislativ robust pentru AI. De exemplu, Germania și Franța au deja inițiative avansate în definirea rolurilor autorităților naționale și în dezvoltarea unor ghiduri de bune practici. Potrivit unui raport Eurostat din 2023, țările din Europa de Vest au un procentaj mai mare de companii care implementează soluții AI (în medie 15-20%) comparativ cu cele din Europa de Est (sub 10%), ceea ce subliniază necesitatea unei reglementări clare pentru a stimula inovația responsabilă și a reduce decalajele.
În contextul în care economia digitală românească a crescut cu aproximativ 20% în 2024, conform estimărilor Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării, implementarea Regulamentului AI devine un factor critic. Această legislație europeană, prima de acest gen la nivel global, urmărește să asigure un echilibru între promovarea inovației tehnologice și protejarea drepturilor și siguranței cetățenilor. Fără un cadru clar, există riscul ca dezvoltarea AI să se realizeze într-un vid legislativ, cu potențiale consecințe negative asupra eticii, securității și concurenței loiale. Rolul ANCOM și al celorlalte autorități este esențial în crearea unui mediu predictibil și sigur pentru toți actorii implicați.
De ce contează
Implementarea Regulamentului AI în România este crucială pentru a asigura că dezvoltarea și utilizarea inteligenței artificiale se desfășoară într-un cadru etic și legal. Aceasta va proteja cetățenii de riscurile asociate, cum ar fi discriminarea sau manipularea, și va oferi un cadru de încredere pentru companiile inovatoare. Standardizarea europeană va facilita accesul României la piața unică digitală, stimulând investițiile și crearea de locuri de muncă în sectorul tech. Fără această reglementare, România ar risca să rămână în urmă în cursa globală a AI, expunând totodată cetățenii la tehnologii nereglementate.
Următorii pași implică finalizarea cadrului legislativ național și o campanie de informare extinsă pentru furnizorii și implementatorii de sisteme AI. Autoritățile, inclusiv ANCOM, ASF, BNR și Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, vor trebui să colaboreze strâns pentru a asigura o aplicare uniformă și eficientă a Regulamentului. Rămân deschise întrebări legate de capacitatea României de a dezvolta expertiza necesară pentru a supraveghea eficient toate aspectele complexe ale AI, în special în domenii de nișă.
De asemenea, adaptarea continuă a legislației la ritmul rapid al inovației tehnologice va fi o provocare constantă, necesitând monitorizare și actualizări periodice ale cadrului normativ.