Atașamentul față de democrație, fragilizat de criză
Societatea românească se află într-o profundă polarizare în privința modelului de guvernare preferat, potrivit celei de-a XIII-a ediții a Barometrului Informat.ro – INSCOP Research, publicată miercuri, 22 iulie 2026. Aproape jumătate dintre români, mai exact 47,2%, consideră democrația cea mai bună opțiune, chiar dacă aceasta implică conflicte și dezbateri politice. În contrast, un procent aproape identic, 46,3%, ar accepta un regim mai puțin democratic, cu condiția ca acesta să garanteze ordine și stabilitate. Această diferență infimă, de sub un punct procentual, indică o vulnerabilizare semnificativă a culturii democratice din România, un semnal de alarmă într-un context marcat de instabilitate politică, dificultăți economice și o scădere generală a încrederii publice.
Sondajul, realizat de INSCOP Research la comanda platformei Informat.ro, în parteneriat cu think-tankul Strategic Thinking Group, a fost efectuat în perioada 13-16 iulie 2026, prin interviuri telefonice (CATI), pe un eșantion reprezentativ de 1.100 de persoane cu vârsta de peste 18 ani. Marja maximă de eroare este de ±2,95%, la un nivel de încredere de 95%. Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research, a subliniat că rezultatele „indică un nivel îngrijorător de fragilizare a atașamentului față de valorile democratice”. Acesta a adăugat că disponibilitatea a aproape jumătate dintre români de a accepta un regim mai puțin democratic în schimbul stabilității depășește nivelul unei simple nemulțumiri conjuncturale, reflectând o slăbire a atașamentului față de valorile fundamentale ale democrației.
Analiza demografică a respondenților relevă diferențe semnificative. Susținerea pentru democrație este mai pronunțată în rândul votanților partidelor PNL și USR, al bărbaților, al tinerilor sub 30 de ani, al persoanelor cu studii superioare și al locuitorilor din marile orașe, inclusiv București. Această tendință sugerează o corelație între nivelul de educație, vârsta tânără și mediul urban cu o aderență mai puternică la principiile democratice. Pe de altă parte, preferința pentru un regim mai puțin democratic, dar perceput ca fiind mai eficient în asigurarea ordinii, este mai accentuată în rândul votanților AUR, al persoanelor cu vârste cuprinse între 45 și 59 de ani, al celor cu un nivel redus de educație (peste 60% dintre aceștia având doar educație primară) și al locuitorilor din mediul rural. Această distribuție subliniază clivaje socio-economice și educaționale profunde în societatea românească.
Dincolo de preferințele privind tipul de regim, sondajul a explorat și importanța controlului democratic al puterii. O majoritate clară, 60,6% dintre români, consideră că este mai important ca puterea să fie controlată democratic, chiar dacă acest lucru încetinește procesul decizional. Doar 29,5% au declarat că preferă deciziile rapide, chiar dacă mecanismele democratice de control sunt diminuate, în timp ce 9,8% nu au avut o opinie. Această tendință arată că, deși există o vulnerabilitate în atașamentul față de forma regimului, principiul controlului democratic al puterii păstrează o bază importantă de legitimitate, așa cum a remarcat Remus Ștefureac. Susținătorii controlului democratic se regăsesc preponderent printre votanții PNL și USR, persoanele cu studii superioare și locuitorii din București și marile orașe.
În contrast, votanții AUR, persoanele cu vârste între 30 și 44 de ani, cei cu educație primară și locuitorii din mediul rural sunt mai înclinați să prioritizeze rapiditatea deciziilor în detrimentul unui control democratic mai strict. Această diferență de percepție poate fi interpretată ca o dorință de eficiență și o posibilă frustrare față de lentoarea proceselor democratice, percepută adesea ca ineficiență. Comparația cu alte state membre ale Uniunii Europene arată că România se confruntă cu o tendință similară observată în țări din Europa Centrală și de Est, unde tranziția democratică a fost marcată de provocări economice și sociale. De exemplu, sondaje Eurobarometru din 2024 au indicat o scădere a satisfacției față de democrație în regiune, unii cetățeni fiind mai deschiși la soluții autoritare în contextul crizelor multiple, de la pandemie la conflicte regionale.
Din punct de vedere istoric, România a experimentat un regim autoritar timp de peste patru decenii, sub dictatura comunistă, care a promis ordine și stabilitate, dar a suprimat libertățile fundamentale. Amintirea acelor vremuri ar trebui să servească drept un avertisment cu privire la pericolele renunțării la controlul democratic. Cu toate acestea, pare că o parte a populației este dispusă să relativizeze aceste lecții istorice în fața percepției unei lipse de eficiență sau a unei instabilități persistente în actualul sistem democratic. Evoluția acestor indicatori în timp va fi esențială pentru a distinge între efectele temporare ale contextului de criză și o eventuală deteriorare structurală a atașamentului față de democrație, așa cum a subliniat directorul INSCOP Research.
De ce contează
Aceste rezultate sunt cruciale pentru viitorul României, deoarece o fragilizare a atașamentului față de democrație poate deschide calea către derive autoritare și poate submina stabilitatea instituțiilor democratice. O societate polarizată pe această temă este mai vulnerabilă la populism și la discursuri care promit soluții rapide, dar care, în realitate, pot eroda libertățile individuale și statul de drept. Pentru cetățeni, înțelegerea acestor tendințe este vitală pentru a participa informat la dezbaterea publică și pentru a-și apăra drepturile democratice. De asemenea, pentru clasa politică, aceste date ar trebui să servească drept un apel la consolidarea guvernării responsabile și la recâștigarea încrederii publicului prin transparență și eficiență.
În concluzie, Barometrul Informat.ro – INSCOP Research din iulie 2026 oferă o imagine complexă și, pe alocuri, îngrijorătoare a stării democrației în România. Deși majoritatea românilor susțin controlul democratic al puterii, aproape jumătate dintre ei ar fi dispuși să accepte un regim mai puțin democratic în schimbul ordinii și stabilității. Tensiunea dintre aceste două atitudini reflectă o cultură democratică vulnerabilă, unde percepțiile de ineficiență și instabilitate pot eroda sprijinul pentru valorile fundamentale. Următoarele ediții ale Barometrului, realizat lunar, vor fi esențiale pentru a monitoriza dacă aceste rezultate sunt un răspuns temporar la crizele actuale sau semnalează o schimbare structurală în percepția românilor.
Rămâne deschisă întrebarea dacă liderii politici vor reuși să abordeze cauzele profunde ale acestei fragilizări și să consolideze încrederea în democrație.