Acuzații de sfidare a instanței și abuz în serviciu
Cosmin Dorobanțu, președintele Federației Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor (FSANP), a depus la Parchetul General o plângere penală împotriva ministrului interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru. Liderul sindical îl acuză pe ministru de deturnare de fonduri, abuz în serviciu și nerespectarea hotărârilor judecătorești, susținând că Ministerul Muncii a continuat demersurile privind noua lege a salarizării, deși Guvernul Bolojan este demis din 5 mai 2026, iar procedura proiectului a fost suspendată de Curtea de Apel București. „Am depus plângerea la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție pentru deturnare de fonduri, abuz în serviciu și nerespectarea hotărârii instanței”, a declarat Cosmin Dorobanțu pe Facebook, citat de HotNews.ro.
Plângerea, datată 23 iulie 2026, vizează pe Dragoș-Nicolae Pîslaru în calitatea sa de ministru interimar al Muncii, precum și orice alte persoane a căror implicare ar putea reieși din anchetă. Dorobanțu solicită inițial deschiderea urmăririi penale „in rem” (asupra faptelor), urmând ca, dacă probele confirmă acuzațiile, cercetările să continue „in personam” (împotriva persoanelor responsabile). Infracțiunile invocate sunt deturnarea de fonduri (articolul 307 din Codul penal), abuzul în serviciu și nerespectarea hotărârilor judecătorești.
Un aspect important este că, potrivit Constituției, urmărirea penală a unui membru al Guvernului pentru fapte săvârșite în exercitarea funcției poate fi cerută doar de Camera Deputaților, Senat sau Președintele României. Această procedură specială ar deveni relevantă dacă cercetările ar fi îndreptate personal împotriva ministrului pentru acte realizate în timpul mandatului său.
Acuzația centrală se referă la continuarea lucrului la noua lege a salarizării personalului bugetar după demiterea Guvernului Bolojan. Potrivit documentului depus de FSANP, Ministerul Muncii a publicat pe 17 iulie un document privind salarizarea bugetarilor, după ce ar fi organizat 14 sesiuni de consultare, totalizând peste 30 de ore de discuții cu instituții publice și organizații sindicale. La elaborarea documentului ar fi participat și experți ai Băncii Mondiale. Dorobanțu susține că ministrul Pîslaru ar fi recunoscut că un guvern demis nu poate iniția proiectul, motiv pentru care documentul urma să fie preluat de partidele politice și transformat într-o inițiativă parlamentară. Cu toate acestea, Ministerul Muncii ar fi continuat să ofere suportul tehnic necesar.
Liderul sindical consideră că utilizarea angajaților, logisticii, contractelor de expertiză și a timpului de lucru al Ministerului pentru pregătirea unei inițiative legislative a partidelor ar putea constitui o schimbare nelegală a destinației resurselor publice. Articolul 307 din Codul penal sancționează schimbarea, fără respectarea legii, a destinației fondurilor bănești sau a resurselor materiale alocate unei autorități ori instituții publice, cu închisoare de la unu la cinci ani. Această acuzație este gravă și, dacă se confirmă, ar putea avea implicații semnificative pentru funcționarii publici implicați.
Un alt argument invocat în plângere este demiterea Guvernului Bolojan pe 5 mai 2026, în urma unei moțiuni de cenzură votate cu 281 de voturi. Conform articolului 110 alineatul 4 din Constituție, un guvern al cărui mandat a încetat poate îndeplini doar actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de către membrii unui nou Executiv. Dorobanțu argumentează că pregătirea unei legi complet noi a salarizării, cu un impact estimat de peste 12 miliarde de lei și afectând aproximativ 1,2 milioane de angajați plătiți din fonduri publice, nu poate fi considerată o administrare curentă.
Situația este complicată de decizia Curții de Apel București din 21 iulie 2026, care a admis cererea formulată de Federația SANITAS și a suspendat procedura proiectului legii salarizării publicat de Ministerul Muncii. Suspendarea este valabilă până la soluționarea definitivă a dosarului de fond, iar hotărârea poate fi atacată cu recurs. În ciuda acestei decizii, Ministerul Muncii a declarat că hotărârea instanței nu împiedică dialogul social sau activitățile de fundamentare tehnică, atâta timp cât acestea nu sunt urmate de inițierea, promovarea și adoptarea proiectului de către Guvern. Instituția a precizat că documentul reprezintă un material de lucru pentru o posibilă inițiativă parlamentară și a anunțat că va ataca hotărârea, invocând faptul că Ministerul nu ar fi fost citat și nu și-ar fi putut prezenta apărarea.
Consultările au continuat chiar și pe 22 iulie, când Ministerul Muncii a organizat o întâlnire cu reprezentanții sindicatelor din Sănătate. Ministerul Sănătății a anunțat oficial că o parte dintre propunerile sale fuseseră deja preluate în forma documentului aflat în lucru. Cosmin Dorobanțu interpretează continuarea acestor activități ca o ocolire a suspendării dispuse de instanță, susținând că Ministerul ar continua, sub o altă denumire, aceeași procedură. Această divergență de interpretare între sindicate și Ministerul Muncii subliniază tensiunile existente în privința procesului legislativ și a respectării deciziilor judecătorești.
În plângerea sa, liderul FSANP compară situația reclamată cu dosarul angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman, în care Liviu Dragnea a fost condamnat definitiv pentru instigare la abuz în serviciu. Dorobanțu susține că în ambele cazuri ar exista resurse bugetare alocate unei instituții publice, dar utilizate în beneficiul unei formațiuni politice. El admite, însă, că Dragnea nu a fost condamnat pentru deturnare de fonduri, ci pentru instigare la abuz în serviciu. Această comparație, deși nu implică aceleași infracțiuni, sugerează o preocupare sindicală privind utilizarea resurselor statului în scopuri politice, o temă recurentă în spațiul public românesc.
Ca probe, Cosmin Dorobanțu cere ridicarea documentelor Ministerului Muncii referitoare la organizarea consultărilor, a contractelor cu experții, a comunicărilor cu Administrația Prezidențială și efectuarea unei expertize administrativ-contabile pentru stabilirea valorii resurselor folosite. El solicită și verificarea eventualei incidențe a formei agravate a deturnării de fonduri, aplicabilă dacă s-ar constata consecințe deosebit de grave. Aceste solicitări demonstrează o abordare sistematică a liderului sindical în încercarea de a aduce claritate și responsabilitate în acest caz.
De ce contează
Această plângere penală este semnificativă deoarece ridică întrebări fundamentale despre funcționarea instituțiilor publice într-o perioadă de tranziție guvernamentală și despre respectarea deciziilor judecătorești. Dacă acuzațiile de deturnare de fonduri și abuz în serviciu se confirmă, ar putea crea un precedent periculos pentru utilizarea resurselor statului în scopuri politice. Mai mult, ignorarea unei hotărâri judecătorești de suspendare a unei proceduri legislative subminează statul de drept și încrederea publicului în justiție și în instituțiile guvernamentale. Rezultatul acestei anchete va influența modul în care guvernele interimare își exercită atribuțiile și modul în care se raportează la deciziile instanțelor de judecată.
Următoarele etape ale acestui caz vor include verificarea de către Parchetul General a faptelor reclamate și a îndeplinirii elementelor constitutive ale infracțiunilor. În cazul în care se decide continuarea cercetărilor, procedura specială prevăzută de Constituție pentru membrii Guvernului ar putea fi activată. De asemenea, Ministerul Muncii a anunțat că va ataca decizia Curții de Apel București, ceea ce va prelungi litigiul în instanță. Între timp, dialogul social pe tema legii salarizării, deși suspendat procedural, continuă sub o formă sau alta, alimentând tensiunile dintre sindicate și Executiv.
Rămâne de văzut dacă această plângere va determina o reevaluare a modului în care Ministerul Muncii își desfășoară activitatea și dacă va influența procesul de elaborare a noii legi a salarizării.