Ministrul Muncii exclude scăderi și amânări
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a anunțat sâmbătă, 25 iulie 2026, la B1 TV, că peste două treimi dintre salariații din sistemul sanitar românesc vor beneficia de majorări salariale în urma implementării noii legi a salarizării. Pîslaru a exclus ferm posibilitatea amânării proiectului de lege, insistând că niciun venit salarial total nu va scădea prin aplicarea acesteia, o declarație menită să calmeze spiritele în plină revoltă a sindicatelor din sănătate.
"Adevărul este că niciun venit, atenție, niciun venit salarial nu va putea să scadă prin această lege a salarizării. Acesta este un principiu care a fost convenit cu partidele politice și este o protecție foarte clară care a evoluat în acest moment, și vă pot spune fără nicio ezitare că nu se pune problema de scădere a veniturilor nimănui din sectorul de sănătate", a declarat ministrul, conform relatărilor Mediafax și B1 TV. Această poziție vine în contextul în care mai multe organizații sindicale au anunțat proteste și chiar amenințări cu demisia, susținând că noua lege ar duce la diminuarea veniturilor pentru o parte a personalului medical.
Dragoș Pîslaru a precizat că nemulțumirile sindicatelor sunt generate, în opinia sa, de dorința unor majorări salariale mai consistente decât cele propuse. "Greva este mai degrabă un protest pentru ceea ce ar fi vrut să fie niște creșteri mai mari salariale", a explicat el. Pentru sistemul sanitar, proiectul legii salarizării prevede alocarea a 2,5 miliarde de lei adiționali pentru anul 2026. Aceste fonduri vor asigura creșteri salariale pentru peste două treimi din personalul sanitar, în timp ce pentru cealaltă treime vor exista măsuri de protecție a veniturilor existente.
Ministrul a subliniat că, în urma discuțiilor și ajustărilor referitoare la regulamentul sporurilor și diferențierea acestora în funcție de specificul unităților sanitare, procentul angajaților fără o creștere directă a veniturilor ar putea scădea sub 15%. "Dacă lucrăm în continuare așa cum a fost convenit pentru regulamentul de sporuri și pentru variația în funcție de unitatea spitalicească, acest procent legat de persoanele care nu vor avea neapărat o creștere de venituri poate scădea sub 15%", a adăugat Pîslaru, sugerând că dialogul constructiv poate aduce beneficii suplimentare pentru angajați.
Executivul, prin vocea ministrului interimar, a reiterat că nu dispune de resurse financiare suplimentare pentru a crește anvelopa salarială dincolo de cele 12 miliarde de lei alocate pentru salarizarea sectorului public în 2026. Depășirea acestei limite ar compromite stabilitatea economică a României și credibilitatea sa financiară, punând în pericol respectarea angajamentelor legate de deficitul bugetar și riscând, în viziunea ministrului, un "colaps economic". Pîslaru a accentuat că educația și sănătatea sunt domeniile prioritare ale noii legi, motiv pentru care amânarea acesteia nu este o opțiune viabilă, deoarece "nu vei avea resursele bugetare nici atunci".
În efortul de a debloca situația și de a clarifica aspectele contestate, Dragoș Pîslaru a anunțat, în premieră, că va invita din nou sindicatele din sănătate la negocieri în cadrul dialogului social. Invitațiile vor fi transmise luni, iar discuțiile se vor concentra pe modul de acordare a sporurilor și pe asigurarea că gărzile și turele nu vor fi afectate negativ. Ministrul a garantat că noua valoare de 30% introdusă pentru anumite sporuri va fi monitorizată pentru a se asigura că nu va duce la o plată mai mică pentru gărzile și turele prestate, comparativ cu situația anterioară.
Situația salarizării în sănătate a fost un subiect de tensiune constantă în România. De exemplu, în 2018, o majorare salarială semnificativă a fost implementată, dar aceasta a generat inechități și nemulțumiri legate de modul de calcul al sporurilor și de diferențele între categorii de personal. Astfel de discrepanțe au condus la o migrație a personalului medical către sectorul privat sau în străinătate, fenomen care a afectat grav sistemul public de sănătate, așa cum a raportat Organizația Mondială a Sănătății în rapoartele sale privind forța de muncă din sănătate în Europa. În comparație cu media europeană, România se confruntă cu un deficit acut de personal medical, în special medici și asistenți, conform datelor Eurostat din 2023, care indică un număr semnificativ mai mic de medici per 1000 de locuitori față de media UE.
**De ce contează**
Implementarea noii legi a salarizării în sănătate este crucială pentru stabilitatea sistemului medical românesc. Asigurarea unor venituri decente și previzibile pentru personalul medical poate contribui la reducerea migrației medicilor și asistenților, fenomen care a lăsat spitalele din țară cu un deficit sever de personal. Clarificarea modului de calcul al sporurilor și dialogul continuu cu sindicatele sunt esențiale pentru a preveni noi tensiuni și pentru a construi un cadru de salarizare echitabil, care să motiveze angajații și să le ofere siguranța financiară necesară pentru a-și desfășura activitatea într-un domeniu vital pentru societate.
În perioada următoare, atenția se va concentra pe rezultatele negocierilor dintre Ministerul Muncii și sindicatele din sănătate, programate să înceapă luni. Clarificările privind regulamentul sporurilor și modul în care acestea vor fi aplicate în diverse unități medicale vor fi esențiale pentru acceptarea noii legi de către personalul medical. Rămâne de văzut dacă propunerile ministrului Pîslaru vor reuși să tempereze nemulțumirile și să evite un protest de amploare, sau dacă sindicatele vor menține presiunea pentru majorări salariale mai mari, considerând că bugetul alocat este insuficient. Viitorul sistemului de sănătate depinde în mare măsură de găsirea unui echilibru între constrângerile bugetare și cerințele legitime ale angajaților.
Se anticipează ca discuțiile să fie dificile, dar esențiale pentru viitorul sistemului medical din România.