Evaluări divergente asupra programului nuclear iranian
Serviciile de informații americane au emis o evaluare conform căreia noul lider suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei, este considerabil mai deschis către dezvoltarea armelor nucleare decât tatăl său, Ali Khamenei. Această schimbare de atitudine ar putea duce la o reorientare a programului nuclear iranian, de la unul cu caracter declarat civil, la unul militar, potrivit atât Fox News, cât și The New York Times. Fostul lider suprem, Ali Khamenei, ucis în urma atacurilor americano-israeliene, interzisese armele nucleare printr-o fatwa (edict religios), poziție invocată constant de Teheran pentru a susține caracterul pașnic al programului său.
Această nouă evaluare vine într-un context regional extrem de tensionat, marcat de campania militară americano-israeliană împotriva Iranului și de încercările administrației Trump de a-și consolida alianțele în Orientul Mijlociu. Un oficial american, citat de The New York Times, a declarat: "Dacă războiul americano-israelian a făcut Teheranul mai înclinat spre dezvoltarea armei nucleare, acest lucru ar reprezenta o consecință gravă suplimentară a uciderii liderului suprem și a pașilor către o schimbare de regim, inițiați de președintele american Donald Trump."
Potrivit informațiilor obținute de serviciile americane, Iranul a început să mute echipamente nucleare la instalația subterană puternic fortificată cunoscută sub numele de „Muntele Târnăcopului” (Pickaxe Mountain). Această facilitate, aflată în apropierea uzinei de la Natanz, este construită la o adâncime considerată mai mare decât cea a uzinei de la Fordow și este proiectată să reziste atacurilor aeriene, fiind una dintre cele mai bine protejate instalații nucleare ale Iranului. Fox News subliniază că, deși echipamentele au fost mutate, oficialii americani nu au observat o reluare a activității de îmbogățire a uraniului.
Pe de altă parte, The New York Times detaliază că, în iunie 2025, președintele Trump a ordonat lovituri asupra a trei obiective nucleare-cheie: Fordow, Natanz și Isfahan. Bombardierele B-2 au lansat cele mai mari bombe convenționale asupra primelor două, în timp ce al treilea a fost atacat cu rachete Tomahawk. Deși Trump a declarat distrugerea completă a acestor obiective, evaluările serviciilor de informații au fost mai rezervate, estimând că pagubele ar fi întârziat programul cu doar șase luni dacă iranienii ar fi trecut imediat la reparații. Cu toate acestea, iranienii nu au recuperat imediat obiectivele avariate și nici nu au reluat îmbogățirea uraniului în alte locații. Obiectivul „Muntele Târnăcopului” nu a fost lovit vara trecută, fiind considerat o țintă mult mai dificilă, aflată în afara razei de acțiune a celor mai puternice bombe convenționale americane. În plus, iranienii au transferat trupe terestre la „Muntele Târnăcopului” pentru a preveni un eventual raid cu trupe speciale.
Discrepanța dintre poziția lui Ali Khamenei și cea a fiului său, Mojtaba, este un punct central al analizelor. Ali Khamenei, care a condus țara timp de peste 36 de ani, a emis o fatwa care interzicea utilizarea armei nucleare. Această fatwa, anunțată public Agenției Internaționale pentru Energie Atomică în 2005, avea totuși limite, împiedicând utilizarea, dar nu și dezvoltarea programului nuclear sau crearea armei. Analizele americane, bazate pe declarații publice și convorbiri interceptate înainte de război, sugerează că Mojtaba Khamenei nu împărtășea aceste reticențe. Analiștii americani din domeniul informațiilor au ajuns la concluzia că Mojtaba ar susține probabil dezvoltarea unui focos termonuclear, spre deosebire de o armă nucleară mai rudimentară, pe care administrația Biden o considera anterior o țintă a Iranului.
Totuși, oficialii americani avertizează că majoritatea informațiilor despre Mojtaba Khamenei provin dinainte de război. Acesta, rănit grav în urma loviturilor aeriene, și-a limitat aparițiile publice pentru a evita să devină o nouă țintă. De asemenea, se crede că Mojtaba nu deține aceeași putere absolută și influență ca tatăl său. În declarațiile sale publice, noul lider suprem a promis menținerea potențialului nuclear al Iranului, dar nu a vorbit direct despre crearea armei nucleare.
În paralel cu aceste evoluții, administrația Trump încearcă să avanseze un acord de cooperare nucleară civilă cu Arabia Saudită, un element-cheie al strategiei regionale. Analiștii în domeniul securității apreciază că eventuala înțelegere ar trebui să respecte standardele acordului „123” încheiat anterior cu Emiratele Arabe Unite, care include garanții solide privind utilizarea exclusiv pașnică a tehnologiei nucleare. Potrivit experților, o astfel de înțelegere ar consolida rolul Arabiei Saudite în arhitectura de securitate din Orientul Mijlociu și ar modifica raportul de forțe în relația cu Iranul. Un analist de securitate, citat de Fox Business, a declarat: „Cu cât se va apropia mai mult de standardul stabilit prin acordul cu Emiratele Arabe Unite, cu atât oamenii vor avea mai multe motive să fie liniștiți”.
Acest demers face parte și din obiectivul mai amplu al președintelui Trump de a apropia Arabia Saudită de Israel și de a normaliza relațiile dintre cele două state. Un analist a subliniat că "găsirea unei căi către pace și normalizarea relațiilor culturale și economice cu Israelul reprezintă o componentă importantă a acestui demers și face parte din moștenirea politică pe care președintele SUA dorește să o lase în urma celor două mandate ale sale."
De ce contează
Această schimbare de perspectivă a liderului iranian, Mojtaba Khamenei, asupra armelor nucleare, dacă se confirmă, ar putea redefini fundamental echilibrul de putere în Orientul Mijlociu și ar amplifica riscurile de proliferare nucleară. Concluziile serviciilor de informații americane, chiar și cu rezervele legate de informațiile pre-război, sugerează o potențială escaladare a tensiunilor, în special în contextul acțiunilor militare americane și al eforturilor de consolidare a alianțelor cu Arabia Saudită. Pentru România și Uniunea Europeană, o destabilizare suplimentară a regiunii ar putea avea implicații directe asupra securității energetice, a fluxurilor migratorii și a stabilității comerțului internațional.
Pe termen scurt, evaluarea serviciilor de informații ar putea oferi președintelui Trump un argument suplimentar pentru a intensifica campania militară împotriva Iranului, așa cum a amenințat săptămâna aceasta cu lovituri asupra "Muntelui Târnăcopului". Pe de altă parte, unii analiști consideră că intensificarea loviturilor, precum și anunțul privind sprijinul SUA pentru ca Arabia Saudită să dezvolte instalații de îmbogățire a uraniului, ar putea alimenta și mai mult dorința Iranului de a dezvolta arme nucleare. Oficialii iranieni, care în trecut susțineau că doar arma nucleară ar putea preveni un atac, consideră acum că poziția lor este și mai justificată.
Rămâne de văzut dacă Mojtaba Khamenei va traduce aceste intenții în acțiuni concrete și cum va reacționa comunitatea internațională la o potențială reorientare a programului nuclear iranian către un scop militar.