Controverse după festivitatea de absolvire la Iași
Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” (UMF) din Iași a reacționat oficial la discursul critic susținut de Claudia Ciobanu, șefa de serie a absolvenților de la specializarea Asistență Medicală Generală, în cadrul ceremoniei de absolvire a promoției 2026. Conducerea UMF Iași, prin vocea rectorului Viorel Scripcariu, a declarat vineri, 24 iulie 2026, că intervenția absolventei a „modificat inevitabil caracterul festiv al ceremoniei și a afectat experiența unor absolvenți care nu s-au regăsit în imaginea prezentată”, potrivit Digi24. Această poziție subliniază tensiunile create de mesajul Claudiei Ciobanu, care a denunțat lipsuri majore în pregătirea practică și condițiile de studiu.
Claudia Ciobanu a transmis miercuri, în fața conducerii universității și a sutelor de participanți, un mesaj considerat „acid și critic” de către Ziarul de Iași. Ea a reclamat cursuri bazate pe simpla citire a slide-urilor, lipsa implicării cadrelor didactice în stagiile practice, situații în care studenții stăteau „cu orele în spitale fără să îi bage nimeni în seamă”, și amfiteatre „care aproape cad peste noi”, în ciuda taxelor de școlarizare plătite anual de o parte dintre studenți. Absolventa a subliniat că „majoritatea dintre noi nu putem [spune cu mândrie că se simt pregătiți să intre în câmpul muncii]”, cerând schimbări majore pentru viitorii asistenți medicali.
Conducerea UMF Iași a recunoscut dreptul la liberă exprimare, afirmând că discursul nu a fost întrerupt sau cenzurat. Cu toate acestea, rectorul Scripcariu a subliniat că festivitatea de absolvire este un moment „colectiv și festiv”, dedicat tuturor absolvenților, familiilor și cadrelor didactice. El a criticat „alegerea acestui moment pentru formularea unor afirmații grave, generalizatoare și neînsoțite de exemple concrete”. Potrivit Digi24, universitatea a menționat că problemele semnalate ar fi putut fi analizate și soluționate eficient dacă ar fi fost aduse la cunoștință în timp util, prin mecanismele de dialog disponibile, nu la finalul studiilor.
În replică la afirmația Claudiei Ciobanu că „majoritatea” absolvenților nu se simt pregătiți, UMF Iași a precizat că aceasta exprimă o „percepție personală” și „nu poate fi prezentată drept concluzia întregii promoții sau a majorității absolvenților, în absența unei consultări reprezentative și a unor date care să o susțină”. Mai mult, reacțiile ulterioare ale numeroși absolvenți arată că o parte importantă dintre aceștia s-au simțit pregătiți pentru profesie. Prorectorul UMF Iași, Radu Iliescu, a mers chiar mai departe, scriind pe contul său de socializare că „a rosti Jurământul lui Hipocrate în aceeași zi în care îți declini public competența de a profesa reprezintă o fractură etică flagrantă”, conform Ziarului de Iași. Această perspectivă aduce în discuție nu doar calitatea educației, ci și responsabilitatea etică a absolvenților.
UMF Iași a mai specificat că absolventa Claudia Ciobanu a fost șefa unei serii, nu a întregii promoții 2026 sau reprezentanta tuturor absolvenților universității. Conducerea a reamintit că, în luna iunie, Claudia Ciobanu a participat la o întâlnire cu decanii Facultății de Medicină și ai nou-înființatei Facultăți de Științe ale Sănătății, dar nu ar fi exprimat nemulțumiri concrete privind calitatea cursurilor sau a stagiilor practice. Acest detaliu ridică semne de întrebare cu privire la momentul ales pentru a aduce în discuție aceste probleme, sugerând că ar fi existat ocazii anterioare pentru dialog constructiv.
Situația de la UMF Iași nu este un caz izolat în peisajul învățământului superior medical din România. Anual, dezbateri similare apar în legătură cu decalajul dintre pregătirea teoretică și cea practică, în special în contextul unui sistem sanitar subfinanțat și adesea supraaglomerat. Potrivit datelor Eurostat din 2023, România se află încă sub media europeană la numărul de asistenți medicali per capita, ceea ce amplifică presiunea asupra sistemului de formare. O analiză a Ministerului Sănătății din 2024 a relevat că peste 40% dintre absolvenții de medicină și asistență medicală iau în considerare emigrarea, un procent semnificativ influențat de percepția unei pregătiri insuficiente sau a condițiilor de muncă precare din țară. Acest context subliniază importanța unui dialog transparent și a unor reforme structurale pentru a asigura o pregătire adecvată și a reține talentele în sistemul medical românesc.
De ce contează
Discursul Claudiei Ciobanu și reacția UMF Iași scot în evidență o problemă sistemică a învățământului medical românesc: discrepanța dintre așteptările studenților și realitatea din timpul studiilor și ulterior, în câmpul muncii. Lipsa unei pregătiri practice solide poate avea consecințe directe asupra calității actului medical și a siguranței pacienților. Pentru absolvenți, sentimentul de nepregătire poate duce la frustrare, la decizia de a părăsi țara sau la dificultăți de integrare profesională. Pentru universitate, este o oportunitate de a reevalua curricula și metodele de predare, adaptându-le la nevoile reale ale pieței muncii și la standardele europene, pentru a asigura că viitorii profesioniști medicali sunt cu adevărat competenți și încrezători în abilitățile lor.
Conducerea UMF Iași a declarat că rămâne deschisă unei discuții cu absolventa Claudia Ciobanu și cu alți absolvenți care doresc să ofere exemple concrete, sugerând o disponibilitate de a analiza situațiile specifice. Pe viitor, înființarea noii Facultăți de Științele Sănătății, menționată de Claudia Ciobanu, ar putea reprezenta o șansă pentru o reformă curriculară și o îmbunătățire a condițiilor de studiu, în special pentru specializarea Asistență Medicală Generală. Rămâne de văzut dacă dialogul propus de universitate va duce la măsuri concrete și la o evaluare obiectivă a problemelor semnalate, sau dacă aceste critici vor fi considerate doar „percepții personale” într-un moment nepotrivit.
Provocarea este de a transforma un moment de tensiune într-un catalizator pentru schimbări benefice în educația medicală românească.