Psihologul Mihai Copăceanu critică lipsa de opțiuni pentru tineri
Participarea minorilor la festivalurile de muzică reprezintă o "greșeală și o iresponsabilitate" din partea părinților, a declarat psihologul Mihai Copăceanu, specialist în adicții și doctor în medicină, într-un interviu acordat News.ro. Acesta subliniază că părinții au început să normalizeze comportamentele deviante prin însoțirea adolescenților la evenimente unde "majoritatea artiștilor cântă elogios despre consumul de alcool și droguri", expunând tinerii de 14-15 ani la riscuri semnificative. Critica sa se extinde și la nivel instituțional, unde consideră că tinerii nu reprezintă o prioritate nici la nivel național, nici local, ducând la o lipsă acută de alternative sănătoase de petrecere a timpului liber.
Potrivit lui Copăceanu, Guvernul României oferă un singur program de internship pentru câteva sute de tineri, iar la nivel local, primăriile nu dispun de strategii, servicii sau centre de tineret și rețele de voluntari care să implice constant adolescenții. Această carență îi lasă pe mulți părinți "limitați și neputincioși" în a planifica o vară echilibrată pentru copiii lor. El a comparat situația din România cu cea din Brighton, Marea Britanie, un oraș de dimensiunea Brașovului, care a investit 4,4 milioane de lire sterline în sănătatea mintală, servicii de consiliere și tratament anul trecut, un exemplu lipsă în țara noastră.
Psihologul avertizează că marile festivaluri internaționale precum Tomorrowland (Belgia), Lost-Land (SUA) sau Notorious Festival (Croația) interzic accesul minorilor, chiar și însoțiți de părinți, un model pe care România ar trebui să îl adopte. Riscurile asociate cu festivalurile pentru minori includ interacțiunea cu persoane rău intenționate, abuzul de alcool și droguri (prima beție fiind adesea la festival), acte sexuale neprotejate și violențe. Copăceanu a menționat cazul unui băiat de 16 ani dintr-un centru de arest, care, în urma unui conflict spontan la un eveniment, a lovit mortal un cetățean cu o sticlă de bere, ilustrând gravitatea riscurilor.
Pe lângă pericolele directe, lipsa supravegherii părinților la distanță (exemplul dat fiind un părinte în Baia Mare și copilul la mare) expune minorii tentației de a încălca regulile, iar accidentările, rănirile sau afecțiunile medicale cauzate de lipsa somnului, alimentației și deshidratării sunt frecvente. Adolescenții, de teamă să nu fie pedepsiți, adesea nu își informează părinții despre incidente, perpetuând ciclul de risc. De aceea, specialistul recomandă amânarea participării la festivaluri până după vârsta de 18 ani, subliniind că "nu facem experimente cu copiii".
În contrast cu aceste riscuri, psihologul Mihai Copăceanu propune activități benefice pentru sănătatea mintală a tinerilor, cum ar fi activitățile în natură, în mediul rural, vacanțele la bunici, plimbările și interacțiunile cu animalele. Acestea sunt esențiale într-o perioadă marcată de dependența de social media și tehnologie, unde mulți tineri petrec între 8 și 14 ore zilnic pe diverse dispozitive, ducând la tulburări de somn și dificultăți de adaptare la reîntoarcerea la școală. El a observat o incidență ridicată a tulburărilor de somn, afirmând că 8 din 10 tineri pe care îi întâlnește nu dorm bine noaptea, considerând această problemă un factor de risc pentru depresie și afectarea reglării emoțiilor.
Pentru a face reîntoarcerea la școală mai plăcută, Copăceanu sugerează planificarea unei vacanțe echilibrate, cu multe activități în aer liber și de voluntariat. Tinerii pot contribui la acțiuni de ecologizare, plantare de copaci, îngrijirea persoanelor vârstnice sau cu dizabilități, sau pot face voluntariat în spitale și centre rezidențiale. Aceste activități nu doar că îi fac să se simtă utili, dar îi ajută să-și descopere zonele de interes și să-și planifice viitorul. Ignorarea tulburărilor de somn, considerate o parte normală a adolescenței, este o greșeală, deoarece lipsa somnului afectează starea de bine, capacitatea de a face față stresului și poate duce la tristețe, furie și agresivitate. "E vară, fac ce vreau" este o asociere greșită a nesomnului cu libertatea, avertizează psihologul, insistând pe respectarea unui program sănătos de somn, cu excepții doar în weekend.
De ce contează
Această analiză detaliază pericolele la care sunt expuși minorii în absența unor alternative sănătoase și a unei supravegheri adecvate, subliniind responsabilitatea părinților și a autorităților. Lipsa politicilor publice coerente pentru tineri și normalizarea comportamentelor de risc au consecințe grave asupra sănătății mintale și fizice a adolescenților. Articolul oferă perspective critice asupra modului în care societatea românească abordează timpul liber al tinerilor, evidențiind necesitatea urgentă de a dezvolta programe și centre care să le ofere oportunități constructive și sigure, în loc să-i expună la medii propice abuzurilor.
Concluzie Discuția despre impactul festivalurilor asupra minorilor și lipsa opțiunilor pentru tineri în România rămâne deschisă și necesită o abordare integrată. Este imperativ ca autoritățile centrale și locale să dezvolte strategii și programe concrete care să sprijine dezvoltarea armonioasă a adolescenților, oferindu-le alternative la activitățile de risc. De asemenea, părinții sunt îndemnați să își asume un rol mai activ în protejarea copiilor și în educarea lor privind pericolele asociate consumului de substanțe și comportamentelor riscante.
Fără o schimbare de paradigmă, tinerii din România vor continua să fie vulnerabili în fața provocărilor specifice adolescenței, cu impacte negative pe termen lung asupra societății.