Libertatea de întrunire, garantată constituțional, încălcată în Oradea
Marșul Pride din Oradea, ediția 2026, a avut loc sâmbătă, 25 iulie, pe străzile orașului, în ciuda faptului că manifestația nu a fost autorizată de către autoritățile locale. Participanții s-au adunat în fața Primăriei Oradea și au pornit pe traseul anunțat – Strada Independenței, Piața 1 Decembrie, strada Traian Moșoiu, Piața Unirii – ignorând avertismentele repetate ale Jandarmeriei. Această situație a generat un val de amenzi, primele sancțiuni fiind aplicate chiar înainte de începerea marșului, potrivit Bihoreanul. La eveniment a fost prezentă și Avocatul Poporului, Renate Weber, care a criticat vehement interpretarea legislației de către primarul Florin Birta, subliniind că dreptul la întruniri pașnice este un drept fundamental garantat de Constituție și de Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Jandarmii au intervenit, avertizând participanții prin mesaje sonore: „Această adunare publică este neavizată. Vă rugăm să părăsiţi zona. În caz contrar, veţi fi sancţionaţi conform Legii 60. Vă mulţumim”. Cu toate acestea, protestatarii au continuat marșul, scandând mesaje precum „Drepturile noastre nu se fură”, „Dreptul la protest e fundamental”, „Drepturi egale, nu pasaje subterane” și „Oradea e a tuturor”. Un moment notabil, relatat de ambele surse, a fost reacția participanților la aplicarea amenzilor, aceștia cântând „I don’t care, I love it”. Pentru a permite desfășurarea evenimentului, Poliția Rutieră a fost nevoită să restricționeze circulația pe traseul manifestanților, o măsură care contrastează cu lipsa autorizării oficiale.
Avocatul Poporului, Renate Weber, în funcție din 2019, a declarat că a venit special la Oradea pentru a susține respectarea libertății întrunirilor pașnice. „Un marş Pride este o astfel de întrunire paşnică. Acestea sunt lucruri pe care le prevede şi Constituţia României, le prevede şi Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Avem foarte multă jurisprudenţă în acest sens şi mi se pare absolut normal ca în România să respectăm aceste drepturi şi libertăţi”, a afirmat Weber. Ea a contrazis interpretarea primarului Florin Birta privind Legea numărul 60 din 1991 privind organizarea și desfășurarea adunărilor publice. Potrivit lui Weber, autorizația nu este necesară pentru exercitarea unui drept fundamental, ci pentru a stabili un traseu și a permite Jandarmeriei să asigure paza și protecția pe parcursul manifestației. Această distincție este crucială în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care a stabilit în repetate rânduri că statele trebuie să faciliteze, nu să împiedice, exercitarea dreptului la protest pașnic.
Iulian Dîrțu, unul dintre organizatorii evenimentului și membru al Asociației ARK Oradea, a confirmat că a fost sancționat cu o amendă verbală de 5.000 de lei pentru organizarea și participarea la o adunare publică neavizată. Dîrțu a precizat că Asociația ARK Oradea a notificat Primăria Oradea încă din 22 iulie 2026 cu privire la intenția de a organiza marșul, însă nu a primit niciun răspuns oficial din partea instituției. Refuzul Primăriei Oradea de a autoriza manifestația a fost motivat, conform organizației Accept, de „sesizări potrivit cărora organizarea marșului și prezența persoanelor LGBT în spațiul public ar încălca «bunele moravuri»”. Această justificare este considerată de către organizațiile pentru drepturile omului drept discriminatorie și nefondată legal.
Contextul european arată o tendință de creștere a numărului de orașe care găzduiesc marșuri Pride, cu un sprijin tot mai larg din partea autorităților locale și naționale. Spre exemplu, în 2024, peste 50 de orașe din Uniunea Europeană au organizat evenimente Pride, multe dintre ele cu sprijin oficial, subliniind angajamentul față de valorile europene privind egalitatea și nediscriminarea. În România, situația este mai nuanțată. Deși marșurile Pride din București și alte orașe mari au obținut autorizații în ultimii ani, cazurile precum cel din Oradea din 2026, sau refuzuri similare în alte orașe mai mici în anii anteriori (de exemplu, în Baia Mare în 2022, unde primăria a invocat motive similare), arată o rezistență persistentă în anumite comunități și administrații locale. Această discrepanță subliniază fragmentarea aplicării drepturilor fundamentale la nivel național.
Unii participanți la marșul din Oradea au afișat mesaje puternice împotriva homofobiei, inclusiv un afiș care îl asocia pe primarul Florin Birta cu lideri controversați precum Vladimir Putin și Viktor Orban, un gest simbolic menit să critice politicile percepute ca fiind autoritare sau discriminatorii. Înaintea manifestației, organizația Accept, alături de reprezentanți ai societății civile românești, a adresat o scrisoare președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Aceștia au solicitat intervenția autorităților europene pentru a se asigura că marșul Pride din 25 iulie se va desfășura pașnic și în siguranță, că participanții vor fi protejați și că libertățile fundamentale garantate de Uniunea Europeană vor fi respectate în practică. Această acțiune subliniază importanța presiunii externe în contextul unor decizii locale contestate.
De ce contează
Acest incident din Oradea este mai mult decât un simplu conflict administrativ; el reprezintă un test al respectării drepturilor fundamentale în România. Refuzul autorizării și amenzile aplicate ridică semne de întrebare serioase privind libertatea de întrunire și de exprimare, principii consacrate atât de Constituția României, cât și de legislația europeană. Reacția Avocatului Poporului și apelul la Comisia Europeană subliniază faptul că aceste drepturi nu sunt negociabile și că autoritățile locale trebuie să acționeze în conformitate cu statul de drept și cu valorile democratice. Ignorarea acestor principii poate crea un precedent periculos, erodând încrederea publicului în instituții și afectând imaginea României la nivel internațional.
Situația din Oradea rămâne tensionată, cu organizatorii anunțând că vor contesta amenzile în instanță, un demers care ar putea clarifica interpretarea Legii 60/1991 în contextul adunărilor publice neavizate. Rămâne de văzut dacă intervenția Avocatului Poporului și a Comisiei Europene va determina o reevaluare a deciziilor administrative locale și o mai bună coordonare între autorități și societatea civilă în viitor. De asemenea, este important cum se va poziționa justiția română în fața acestor contestații, având potențialul de a crea un precedent important pentru viitoarele manifestații publice și pentru protecția drepturilor minorităților.
Conflictul scoate în evidență necesitatea unei educații civice mai profunde privind drepturile și libertățile fundamentale la toate nivelurile societății românești, de la cetățeni la factorii de decizie locali.