Jandarmeria a sancționat participanții la marșul neavizat
Sâmbătă, 25 iulie 2026, participanții la marșul Oradea Pride au fost amendați de Jandarmerie pentru desfășurarea unei adunări publice neavizate, generând un amplu scandal și dezbateri privind interpretarea Legii 60/1991. Evenimentul a avut loc în centrul orașului, pe traseul Strada Independenței – Piața 1 Decembrie – strada Traian Moșoiu – Piața Unirii, în ciuda avertismentelor repetate ale forțelor de ordine și a deciziei Primăriei Oradea de a nu aviza manifestația, potrivit informațiilor publicate de Bihoreanul și Gândul.
Prezența Avocatului Poporului, Renate Weber, la eveniment a subliniat gravitatea situației. Aceasta a contestat vehement interpretarea legislației de către autoritățile locale, afirmând că dreptul la întruniri pașnice este garantat de Constituția României și de Convenția Europeană a Drepturilor Omului. "Un marş Pride este o astfel de întrunire paşnică. Acestea sunt lucruri pe care le prevede şi Constituţia României, le prevede şi Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Avem foarte multă jurisprudenţă în acest sens şi mi se pare absolut normal ca în România să respectăm aceste drepturi şi libertăţi", a declarat Weber, citată de Stirile Zilei. Ea a adăugat că Primarul Florin Birta greșește în interpretarea legii, deoarece o autorizație nu este necesară pentru exercitarea unui drept fundamental, ci pentru organizarea logisticii și asigurarea protecției de către Jandarmerie.
Jandarmii au intervenit chiar înainte de începerea marșului, avertizând participanții că adunarea este neavizată și solicitându-le să părăsească zona, conform Stirile Zilei. Primele sancțiuni, inclusiv amenzi de 5.000 de lei pentru organizare și participare, au fost aplicate imediat, fapt care a stârnit reacții de protest. Unii participanți, inclusiv Iulian Dîrțu, unul dintre organizatorii Asociației ARK Oradea, au fost amendați verbal. Acesta a menționat că asociația a notificat Primăria încă din 22 iulie cu privire la marș, dar nu a primit niciun răspuns, o situație semnalată și de Gândul.
În fața jandarmilor, manifestanții au început să cânte "I don’t care, I love it" de la Icona Pop, un gest de sfidare a sancțiunilor, conform Gândul și Stirile Zilei. Pe parcursul marșului, au scandat mesaje precum: "Drepturile noastre nu se fură", "Dreptul la protest e fundamental", "Drepturi egale, nu pasaje subterane" și "Oradea e a tuturor", evidențiind nemulțumirea față de acțiunile autorităților. De asemenea, unii protestatari au afișat pancarte cu "Stop homofobiei" și un afiș care îl prezenta pe primarul Florin Birta alături de lideri considerați conservatori, cum ar fi Vladimir Putin și Viktor Orbán, potrivit Bihoreanului.
Partidul SENS a transmis un comunicat de presă în care condamnă acțiunile Jandarmeriei Bihor și refuzul Primăriei Oradea de a autoriza evenimentul. Ei au susținut că Legea adunărilor publice nu sancționează simpla participare la o adunare pașnică pe motiv că nu a fost avizată, considerând aplicarea amenzilor o încălcare gravă a libertății de întrunire. Membri ai SENS, care au participat la marș, au fost de asemenea sancționați și au anunțat că vor contesta amenzile în instanță. Premierul interimar, Ilie Bolojan, a declarat că nu cunoaște detaliile situației, dar că se va interesa, conform Gândul, semnalând o potențială lipsă de comunicare la nivel înalt.
Contextul european și istoric relevă că dreptul la întrunire pașnică este un pilon fundamental al democrației, consacrat în Articolul 11 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și în Articolul 30 din Constituția României din 1991. Jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) a stabilit în numeroase rânduri că restricțiile privind adunările publice trebuie să fie proporționale și necesare într-o societate democratică, iar lipsa unei autorizații nu justifică automat dispersarea violentă sau sancționarea participanților la o demonstrație pașnică. În 2023, Eurostat a înregistrat o creștere a numărului de manifestații civice în statele membre UE, subliniind importanța garantării acestor drepturi.
De ce contează
Acest incident de la Oradea este mai mult decât un simplu conflict local; el ridică întrebări fundamentale despre respectarea drepturilor și libertăților civice în România. Sancționarea participanților la o adunare pașnică, chiar dacă neavizată, creează un precedent periculos care ar putea descuraja viitoare manifestații civice. Implicarea Avocatului Poporului subliniază importanța constituțională a chestiunii, iar deciziile ulterioare ale instanțelor de judecată în cazul contestațiilor vor modela modul în care dreptul la protest va fi perceput și aplicat în România. Acest caz testează limitele libertății de exprimare și de întrunire într-o democrație europeană.
Situația rămâne tensionată, iar organizatorii și Partidul SENS au anunțat că vor contesta amenzile în instanță, ceea ce va duce la un proces legal care ar putea clarifica interpretarea Legii 60/1991 în contextul drepturilor fundamentale. Așteptările se îndreaptă și către o reacție mai explicită din partea premierului interimar, Ilie Bolojan, și a altor oficiali guvernamentali, dată fiind implicarea Avocatului Poporului. De asemenea, rămâne de văzut dacă Primăria Oradea va oferi o justificare detaliată pentru refuzul de a aviza marșul și de ce nu a răspuns notificării organizatorilor.
Acest caz ar putea deveni un punct de referință în dezbaterea națională privind echilibrul dintre ordinea publică și libertățile civice în România.