Clienții împart porțiile, antreprenorii iau măsuri drastice
Restaurantele românești, reprezintă subiectul principal al acestui articol. Industria ospitalității din România se confruntă cu o criză profundă, determinată de creșterea accelerată a prețurilor, care a redus drastic puterea de cumpărare a românilor. Vânzările în restaurante au scăzut chiar și cu 50% față de anul precedent, un fenomen resimțit acut la nivel național, de la marile orașe până la destinațiile turistice. „Clienții împart o porție la două farfurii”, declară managerii de restaurante, subliniind o schimbare semnificativă în comportamentul consumatorilor.
Această situație, descrisă de unii antreprenori ca fiind „mai rău ca-n pandemie”, pune o presiune enormă pe afacerile din domeniu. Potrivit Digi24, mulți proprietari iau în calcul disponibilizări de personal sau chiar închiderea unităților. Corina Macri, antreprenor din Timișoara, a declarat că încearcă să adapteze ofertele, prin „porții mai mici, mai accesibile, din produse locale”, dar a subliniat și necesitatea unei „reașezări a TVA, a impozitelor” pentru a supraviețui.
Remus Tomici, executive chef într-un restaurant de pe malul Begăi, a observat că fenomenul de „share-uire” a porțiilor este vizibil în special la preparate mari, cum ar fi pizza sau mâncărurile gătite generos. Această tendință este confirmată și de angajații din Brașov, unde un chelner a menționat că „optează să împartă mâncarea, au tendința de a nu mai comanda desert, evită să cheltuiască foarte mulți bani, tipsul scade, vânzările scad, personalul se reduce”. O tânără din Brașov a mărturisit că „mi s-a schimbat viața cu totul, cu creșterile astea, din orice punct de vedere”, reflectând impactul generalizat al inflației.
Datele Institutului Național de Statistică (INS) subliniază că, în ultimii doi ani, gospodăriile românești alocă o parte tot mai mare din venituri cheltuielilor esențiale (alimente, utilități) și „tot mai puțin timp pentru recreere”, conform jurnalistului Digi24, Mihai Vălușescu. Această tendință se traduce direct în scăderea vânzărilor în majoritatea restaurantelor, o realitate dură pentru afacerile care depind de venitul discreționar al populației. De exemplu, un restaurant din Iași, deschis acum trei ani, a înregistrat o scădere a comenzilor de la 20-30 pe zi la aproximativ 50%, potrivit proprietarei Eliza Bogdan. Similar, un restaurant japonez din Oradea a raportat o scădere de aproape 50% a încasărilor în luna iulie 2026, fapt ce a dus la disponibilizări, a declarat managerul Adrian Buzlea.
Situația actuală din HoReCa românească nu este un caz izolat, ci o reflectare a presiunilor economice globale și naționale. În comparație cu media europeană, unde cheltuielile pentru recreere și servicii reprezintă o proporție mai mare din bugetul gospodăriilor, în România, ponderea cheltuielilor esențiale rămâne dominantă. Această diferență structurală face ca sectorul HoReCa să fie mult mai vulnerabil la fluctuațiile economice. Deși în 2021, după relaxarea restricțiilor pandemice, industria a cunoscut o ușoară revenire, inflația galopantă din 2022-2023, accentuată de creșterea prețurilor la energie și alimente, a anulat rapid orice progres. Mulți români, precum cei intervievați de Digi24, preferă acum să „gătească acasă, în familie, decât în oraș”, atât pentru a economisi, cât și pentru a evita risipa alimentară, o preocupare tot mai prezentă în contextul scumpirilor.
Criticicile aduse de antreprenori vizează în special presiunea fiscală. Constantin Maftei, managerul unui restaurant din Brașov, a declarat că „taxele, care ne trag în jos” sunt un factor major. Deși guvernul a implementat măsuri de sprijin în timpul pandemiei, acestea nu par să fie suficiente pentru a contracara efectele inflației și ale scăderii puterii de cumpărare. Unii experți economici sugerează că o reducere a TVA-ului la alimente și servicii în HoReCa, similară cu practicile din alte state membre UE, ar putea oferi un răgaz necesar. În contrast, alți analiști susțin că o astfel de măsură ar putea destabiliza și mai mult bugetul de stat, având în vedere deficitul fiscal actual. Dezbaterea privind echilibrul dintre susținerea afacerilor și stabilitatea fiscală rămâne deschisă.
De ce contează
Situația din industria HoReCa este un barometru al sănătății economiei românești și are implicații directe pentru mii de angajați și familiile acestora. Scăderea vânzărilor și, implicit, a profiturilor, duce la disponibilizări și la o precaritate crescută a locurilor de muncă. Pe termen lung, închiderea restaurantelor nu înseamnă doar pierderea unor afaceri, ci și o diminuare a atractivității turistice a orașelor, o reducere a opțiunilor de petrecere a timpului liber și o lovitură pentru lanțul de aprovizionare local, de la producători agricoli la furnizori de servicii. Este un semnal clar că puterea de cumpărare a românilor a atins un punct critic.
Pe termen scurt, este de așteptat ca tot mai multe restaurante să adopte strategii de supraviețuire, inclusiv ajustarea meniurilor, reducerea personalului și optimizarea costurilor. Pe termen mediu, dacă presiunile inflaționiste persistă și nu se implementează măsuri fiscale de sprijin, se anticipează o consolidare a pieței HoReCa, cu dispariția multor afaceri mici și medii. Rămâne de văzut dacă autoritățile vor interveni cu pachete de măsuri specifice pentru a susține acest sector vital al economiei, sau dacă tendința actuală va duce la o restructurare profundă a peisajului culinar românesc.
Întrebarea este dacă românii își vor permite în viitor să mai iasă în oraș cu aceeași frecvență ca înainte de criză.