Acuzații de abateri grave, presiuni SUA
Procurorul-șef al Curții Penale Internaționale (CPI), britanicul Karim Khan, a fost demis din funcție vineri, 24 iulie 2026, printr-un vot al statelor membre, în urma unor acuzații de comportament sexual necorespunzător. Decizia, descrisă de The Guardian și AP ca un demers fără precedent, pune capăt unui episod care a adus prejudicii de imagine Curții Penale Internaționale, la doi ani de la apariția primelor acuzații. Khan a negat constant toate acuzațiile formulate împotriva sa, iar avocații săi au criticat procedura disciplinară ca fiind inechitabilă procedural, conform The Guardian și AP.
Potrivit informațiilor transmise de Deutsche Welle și preluate de Mediafax, 82 dintre cele 125 de state membre ale CPI au votat pentru înlăturarea lui Khan, în timp ce 13 s-au opus și 15 s-au abținut. Votul a avut loc la sediul ONU din New York, într-o reuniune specială, și a urmat unui proces disciplinar de lungă durată. Karim Khan, în vârstă de 56 de ani, fusese suspendat temporar din funcție în luna iunie, după ce comitetul executiv al organismului de supraveghere al Curții a concluzionat, într-un raport, că acesta s-ar fi făcut vinovat de „abateri grave” de natură sexuală comise asupra unei colaboratoare. Aceste informații sunt convergente în toate sursele consultate (Deutsche Welle, Mediafax, The Guardian/AP).
Mandatele de arestare emise anterior de Curtea Penală Internațională, inclusiv cele pe numele premierului israelian Benjamin Netanyahu, al fostului ministru al Apărării Yoav Gallant, și al liderilor grupării Hamas, precum și cele pentru Vladimir Putin și alți oficiali ruși, rămân valabile. Demiterea lui Khan nu afectează aceste mandate, deoarece doar judecătorii instituției au competența de a le modifica sau retrage, după cum subliniază toate sursele. Khan a devenit o figură proeminentă în justiția internațională în 2024, după ce a solicitat emiterea acestor mandate în legătură cu războiul din Fâșia Gaza.
Revocarea procurorului-șef al CPI are loc pe fondul intensificării criticilor și presiunilor exercitate de administrația președintelui Donald Trump asupra Curții. Secretarul de Stat american Marco Rubio a declarat recent că Washingtonul desfășoară o amplă campanie pentru limitarea influenței Curții, susținând că instituția reprezintă o amenințare la adresa suveranității Statelor Unite. Oficialii americani analizează inclusiv extinderea sancțiunilor și restricțiilor de călătorie împotriva unor oficiali ai CPI. Administrația Trump a impus deja sancțiuni împotriva lui Khan și altor zece membri ai personalului CPI ca represalii pentru mandatele de arestare emise de curte împotriva unor înalți oficiali israelieni și pentru investigațiile privind personalul american din Afganistan, conform The Guardian și AP. Rubio a cerut, de asemenea, țărilor care beneficiază de „umbrela de securitate a SUA” să respingă jurisdicția curții asupra cetățenilor americani.
Reacțiile la demiterea lui Khan au fost împărțite. Fostul director executiv al Human Rights Watch, Kenneth Roth, a apreciat că statele membre ale Curții au luat decizia corectă prin revocarea lui Khan. În schimb, ambasadorul Israelului la ONU, Danny Danon, a susținut că procurorul a încercat să deturneze atenția de la acuzațiile care îl vizau prin inițierea procedurilor împotriva liderilor israelieni. Danon a declarat într-un comunicat că „Karim Khan a crezut că, prin lansarea unei vânători de vrăjitoare politice împotriva Israelului și prin emiterea unui mandat de arestare motivat politic împotriva prim-ministrului Netanyahu, lumea va ignora acuzațiile grave de abuz sexual aduse împotriva sa. S-a înșelat.” Acest punct de vedere este citat de toate sursele, indicând o preocupare comună legată de sincronizarea acuzațiilor și a acțiunilor sale împotriva oficialilor israelieni.
Experți precum Iva Vukusic, cercetătoare la Universitatea din Utrecht, au subliniat că în acest caz au fost implicate considerente politice, mai ales că este pentru prima dată când un procuror solicită mandate de arestare împotriva unui aliat occidental. Această intersecție dintre acuzațiile personale și acțiunile profesionale de anvergură a generat o complexitate suplimentară pentru CPI. Karim Khan a fost ales în 2021 pentru un mandat de nouă ani la conducerea diviziei de urmărire penală a CPI, având sarcina de a investiga și a aduce în fața justiției persoanele acuzate de cele mai grave atrocități. În 2025, procurorii CPI au reafirmat că mandatele de arestare emise pe numele lui Vladimir Putin și al altor oficiali ruși rămân în vigoare, chiar dacă ar fi aprobată o amnistie generală în cadrul negocierilor de pace Rusia-Ucraina, fapt ce demonstrează independența acțiunilor curții față de schimbările la nivel de procuror-șef.
România, ca stat parte la Curtea Penală Internațională din 2002, a adoptat în 2022 o lege care reglementează cooperarea judiciară cu CPI, consolidându-și angajamentul față de justiția internațională. Această implicare subliniază importanța funcționării ireproșabile a CPI și impactul oricăror scandaluri la nivel înalt asupra credibilității instituției. Incidentul cu procurorul Khan, deși izolat, poate influența percepția publică și politică asupra imparțialității și eficienței curții, mai ales în contextul presiunilor externe.
De ce contează
Acest episod este crucial pentru credibilitatea și viitorul Curții Penale Internaționale. Demiterea unui procuror-șef sub acuzații grave de abateri disciplinare, indiferent de negările sale, poate eroda încrederea în instituție. Pe de altă parte, rapiditatea cu care statele membre au acționat ar putea fi interpretată ca un semn de responsabilitate și angajament față de standarde etice înalte. Confruntarea cu presiunile politice din partea Statelor Unite, care amenință cu sancțiuni, subliniază vulnerabilitatea CPI la jocuri de putere geopolitice, chiar și atunci când încearcă să aplice justiția independent. Pentru România și alte state membre, menținerea integrității CPI este vitală pentru sistemul internațional de justiție.
În perioada următoare, CPI va trebui să numească un nou procuror-șef, o decizie care va fi urmărită cu atenție de comunitatea internațională. Procesul de selecție va fi esențial pentru a restabili încrederea și pentru a asigura continuitatea operațiunilor Curții, în special în contextul investigațiilor sale complexe și sensibile, inclusiv cele legate de conflictele din Gaza și Ucraina. Provocările nu se opresc aici; Curtea va trebui să gestioneze în continuare presiunile din partea statelor puternice și să își apere jurisdicția și independența.
De asemenea, va fi interesant de văzut dacă Statele Unite își vor pune în aplicare amenințările cu sancțiuni și cum va reacționa comunitatea internațională la o astfel de escaladare a tensiunilor cu o instituție de justiție globală.