Mărturii cutremurătoare după atacul cu drone asupra navei GPL în Marea Neagră

Marea Neagră a devenit, încă o dată, scena unor incidente grave care subliniază pericolele crescânde pentru navigația civilă în contextul conflictului din Ucraina. În noaptea de 23 spre 24 iulie 2026, la doar 22 de mile marine (aproximativ 40 km) sud-est de localitatea Sfântu Gheorghe, în Zona Economică Exclusivă a României, două nave comerciale au fost implicate în incidente separate, dar la fel de alarmante. Un cargou încărcat cu gaz petrolier lichefiat (GPL) a fost atacat cu drone, iar o altă navă, Christiana B, transportând cărbuni, a suferit avarii semnificative, posibil din cauza unei drone maritime sau a unei mine marine. Aceste evenimente au declanșat operațiuni ample de salvare și au ridicat noi semne de întrebare privind siguranța rutelor comerciale.

Potrivit Digi24, mărturiile marinarilor de pe nava cu GPL, care a fost transformată într-o capcană de foc, sunt cutremurătoare. Aleksandre Megrelidze, un timonier din Georgia, a descris atacul ca fiind unul cu drone. „A fost un atac cu drone. Cred că a fost un atac cu drone, pentru că trei aparate ne-au lovit în timpul nopții și atunci s-a întâmplat totul. La prima lovitură eram în cabină. A fost o lovitură foarte puternică la tribord. Am urcat pe punte și am văzut că zona de locuit era distrusă, la fel și puntea de comandă... totul era distrus”, a declarat Megrelidze. Acesta a subliniat că atacul nu a fost un accident, ci o acțiune succesivă care a vizat distrugerea zonelor locuibile și a sistemelor de propulsie, lăsând nava în derivă și provocând răni grave mai multor membri ai echipajului.

Bucătarul-șef Alexander Arro Jr. a completat mărturiile, indicând că atacul a avut loc în jurul orei 23:00, când au auzit o explozie puternică, au rămas fără curent electric și au simțit miros de fum. El a estimat că două drone au lovit inițial, una în camera motoarelor și alta în zona de locuit, urmate de o a treia dronă în decurs de trei ore. Marinarii, deși speriați, au reușit să acorde primul ajutor răniților, inclusiv ofițerilor superiori cu traume severe la cap și arsuri grave, respectând planul de urgență. Intervenția rapidă a echipelor maritime românești a permis salvarea întregului personal, iar marinarii cu arsuri au fost preluați de serviciile medicale de urgență. Autoritățile române au declanșat o anchetă pentru a stabili proveniența aparatelor de zbor și responsabilii.

Cel de-al doilea incident, raportat de HotNews și Libertatea, a implicat nava comercială Christiana B, sub pavilion Liberia, care transporta cărbuni din Norfolk, SUA, către Ucraina. Aceasta a suferit o avarie la magazia numărul 6, la aproximativ 22 de mile marine sud-est de Sfântu Gheorghe. Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU) și Autoritatea Navală Română (ANR) au confirmat incidentul, indicând drept cauză probabilă explozia unei mine marine sau impactul cu o dronă maritimă. Inițial, comandantul navei a transmis un apel de urgență, solicitând sprijin și luând în considerare evacuarea echipajului. Cu toate acestea, ulterior, a informat că nu există persoane rănite și că nava este capabilă să-și continue drumul spre țărm pentru verificări tehnice și reparații.

Intervenția autorităților române a fost promptă și coordonată de Centrul Maritim de Coordonare și Salvare (MRCC) din cadrul Autorității Navale Române. Au fost mobilizate navele de salvare SAR APOLLO și SAR ARTEMIS, aparținând Agenției Române de Salvare a Vieții Omenești pe Mare (ARSVOM), precum și un elicopter al Inspectoratului General de Aviație (IGAv) din cadrul MAI pentru cercetare aeriană și evaluarea situației. DSU a precizat că toate instituțiile implicate continuă să monitorizeze situația și colaborează pentru clarificarea circumstanțelor, subliniind că informațiile sunt preliminare și pot suferi modificări.

Aceste incidente nu sunt izolate. Marea Neagră a fost scena a numeroase evenimente similare de la începutul invaziei rusești în Ucraina, în februarie 2022. Potrivit datelor ONU, traficul maritim comercial în regiune a scăzut cu aproximativ 30% în 2022 comparativ cu 2021, din cauza riscurilor crescute. Minele marine în derivă, utilizate de ambele părți ale conflictului, precum și utilizarea tot mai frecventă a dronelor navale și aeriene, au transformat o rută comercială vitală într-o zonă de înalt risc. Conform unui raport al Marinei Române din 2023, cel puțin 10 mine au fost neutralizate în apele teritoriale și zona economică exclusivă a României de la începutul conflictului, iar numărul incidentelor cu drone a crescut exponențial.

Contextul regional este complex. România, ca stat membru NATO și UE, are o responsabilitate sporită în asigurarea securității navigației în zona sa de responsabilitate. Aceste atacuri, la o distanță atât de mică de coastele românești, ridică preocupări serioase privind capacitatea de răspuns și necesitatea unor măsuri preventive mai stricte. Experți în securitate maritimă, precum contraamiralul în rezervă Constantin Ciorobea, au avertizat în repetate rânduri că infrastructura civilă și navele comerciale sunt ținte colaterale sau chiar intenționate în acest nou tip de război hibrid, unde granițele dintre operațiunile militare și atacurile asupra infrastructurii civile devin tot mai neclare. Comparația cu alte zone de conflict, cum ar fi Marea Roșie, unde atacurile Houthis asupra navelor comerciale au perturbat comerțul global, subliniază o tendință îngrijorătoare de militarizare a rutelor maritime esențiale.

Reacția internațională a fost, de asemenea, una de îngrijorare. Uniunea Europeană și NATO au emis multiple avertismente privind riscurile de navigație în Marea Neagră, însă soluțiile concrete pentru protejarea navelor civile rămân dificil de implementat fără o dezescaladare a conflictului. În 2024, Agenția Europeană pentru Siguranță Maritimă (EMSA) a publicat un ghid actualizat pentru navele care tranzitează Marea Neagră, recomandând rute specifice și proceduri de urgență. Cu toate acestea, incidentele recente demonstrează că niciun protocol nu poate garanta siguranța absolută în fața unor atacuri determinate.

De ce contează

Aceste incidente recente în Zona Economică Exclusivă a României reprezintă o escaladare periculoasă a conflictului din Ucraina, cu implicații directe asupra siguranței navigației comerciale și stabilității regionale. Ele demonstrează vulnerabilitatea rutelor maritime esențiale și necesitatea urgentă de a consolida măsurile de securitate. Pentru România, aceste evenimente subliniază presiunea asupra forțelor sale de intervenție și importanța coordonării cu partenerii NATO și UE pentru a proteja interesele economice și securitatea națională. Riscul pentru viețile marinarilor și pentru lanțurile globale de aprovizionare este unul real și imediat.

În urma acestor incidente, autoritățile române continuă investigațiile pentru a identifica cu exactitate cauzele și responsabilii. Rămâne de văzut dacă vor fi adoptate măsuri suplimentare pentru securizarea rutelor comerciale, cum ar fi escortele navale sau zonele de excludere maritimă. De asemenea, presiunea internațională asupra părților implicate în conflict ar putea crește pentru a asigura respectarea dreptului maritim internațional și protejarea navigației civile.

Întrebarea crucială este cum vor reuși statele riverane Mării Negre să echilibreze necesitatea comerțului maritim cu realitățile unui conflict prelungit și imprevizibil, asigurând siguranța vieților omenești și a bunurilor transportate.