Vijelii, grindină și ploi torențiale în România
Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis o serie de avertizări Cod Galben de instabilitate atmosferică, care au afectat și vor afecta treptat 28 de județe și Municipiul București pe parcursul zilelor de joi, 23 iulie, și vineri, 24 iulie 2026. Fenomenele prognozate includ intensificări ale vântului, vijelii, averse torențiale însemnate cantitativ și căderi de grindină. Aceste avertizări subliniază o perioadă de vreme capricioasă, atipică pentru sfârșitul lunii iulie, cu temperaturi sub mediile multianuale.
Potrivit Digi24, joi, între orele 13:00 și 21:00, un prim Cod Galben a vizat județele Timiș, Arad, Bihor, Sălaj, Satu Mare, Maramureș, Dâmbovița și Prahova. În aceste zone, s-au semnalat intensificări ale vântului și vijelii, cu viteze la rafală de 50-70 km/h, averse torențiale (15-25 l/mp), descărcări electrice și grindină de mici dimensiuni (1-2 cm). În Dâmbovița și Prahova, cantitățile de apă acumulate au putut atinge 20-40 l/mp.
Pentru vineri, 24 iulie, în intervalul orar 12:00 – 21:00, un al doilea Cod Galben a fost activ, acoperind cea mai mare parte a Munteniei și a zonei de munte, alături de sud-vestul Moldovei și al Transilvaniei, conform HotNews.ro. Județele vizate de această avertizare sunt Giurgiu, Călărași, Ialomița, Buzău, Vrancea, Bacău, Neamț, Suceava, Bistrița-Năsăud, Mureș, Harghita, Covasna, Brașov, Prahova, Dâmbovița, Argeș, Vâlcea, Gorj, Hunedoara, Alba, Sibiu, Ilfov și Municipiul București. În aceste regiuni, meteorologii au prognozat averse torențiale, descărcări electrice, intensificări ale vântului și vijelii (viteze la rafală de 50-70 km/h).
Grindina, de mici și posibil medii dimensiuni (1-3 cm), a fost de asemenea așteptată pe arii restrânse. Cantitățile de apă, în intervale scurte de timp (între o oră și trei ore) și prin acumulare, au fost estimate la 20-30 l/mp și izolat peste 40-50 l/mp, conform informațiilor citate de Antena 3. ANM a precizat că manifestări de instabilitate atmosferică se pot semnala pe arii restrânse și în restul teritoriului, iar avertizările pot fi actualizate prin mesaje de tip nowcasting pentru fenomene severe imediate.
În București, vremea a fost ușor instabilă joi, cu valori termice sub mediile multianuale. Cerul a fost variabil, cu înnorări mai ales după-amiaza și seara, aducând averse slabe (5-10 l/mp) și descărcări electrice. Vântul a suflat slab și moderat, cu intensificări de 40-45 km/h în timpul ploilor. Temperatura maximă a fost de 25-26 de grade Celsius, iar cea minimă de 12-15 grade Celsius. Vineri, vremea s-a menținut instabilă, cu înnorări accentuate după-amiaza și seara, perioade cu averse torențiale (10-20 l/mp și izolat peste 25 l/mp), descărcări electrice și vijelii (50-70 km/h). Temperatura maximă a fost de 26-27 de grade Celsius, iar cea minimă de 14-15 grade Celsius, conform ANM.
Comparațiile regionale arată că, în restul teritoriului, cerul a fost variabil, iar fenomenele de instabilitate atmosferică s-au semnalat pe areale mici. Temperaturile maxime au variat între 19-21 de grade Celsius în Maramureș, estul Transilvaniei și nord-vestul Moldovei, și 27-28 de grade Celsius în Muntenia și Dobrogea continentală. Minimele nocturne au fost cuprinse între 7-8 grade Celsius în estul Transilvaniei și 17-19 grade Celsius pe litoral. În a doua parte a nopții de vineri spre sâmbătă, pe arii restrânse, cu precădere în nord-vest și în centru, s-a format ceață, un fenomen relativ neobișnuit pentru această perioadă a anului, potrivit HotNews.ro.
Aceste fenomene meteorologice extreme sunt din ce în ce mai frecvente în România în ultimii ani. Conform datelor Eurostat din 2023, România se confruntă cu o creștere a numărului de evenimente meteorologice severe, o tendință observată la nivel european. Experții în climatologie de la Universitatea din București, precum profesorul Dr. Ion Popescu, subliniază că schimbările climatice contribuie la intensificarea și frecvența acestor fenomene, generând un impact semnificativ asupra agriculturii și infrastructurii. De exemplu, vijeliile puternice din 2025 au provocat pagube estimate la peste 50 de milioane de euro în județele din vestul țării, conform Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
De ce contează
Aceste avertizări meteo sunt cruciale pentru siguranța publică și pentru prevenirea pagubelor materiale. Ploile torențiale pot duce la inundații locale, afectând infrastructura rutieră și locuințele, în timp ce vijeliile și grindina pot distruge culturile agricole și pot provoca întreruperi în alimentarea cu energie electrică. Pentru cetățeni, este esențial să urmărească anunțurile ANM și să ia măsuri de precauție, cum ar fi evitarea deplasărilor inutile și asigurarea bunurilor. Pentru autorități, gestionarea acestor evenimente necesită o coordonare eficientă între Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) și autoritățile locale pentru intervenții rapide.
În contextul acestor avertizări, rămâne de văzut cât de eficiente vor fi măsurile preventive și de intervenție ale autorităților. Frecvența crescută a fenomenelor meteo extreme ridică întrebări privind necesitatea unor investiții mai mari în sisteme de avertizare timpurie și în infrastructură rezistentă la intemperii. De asemenea, adaptarea practicilor agricole la noile condiții climatice devine imperativă. Este posibil ca pe termen lung, România să necesite o strategie națională de adaptare la schimbările climatice, care să includă măsuri proactive pentru a minimiza impactul acestor evenimente asupra populației și economiei naționale.
Monitorizarea continuă a ANM și comunicarea transparentă cu publicul vor fi esențiale în zilele următoare.