Averse torențiale, grindină și vijelii în mai multe județe
Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis o serie de avertizări Cod Galben și Cod Portocaliu de instabilitate atmosferică accentuată, valabile până joi, 23 iulie 2026. Fenomenele prognozate includ averse torențiale, descărcări electrice, intensificări ale vântului, vijelii și grindină, afectând o mare parte din teritoriul României, cu precădere Muntenia, Dobrogea și sudul Moldovei.
Primul Cod Galben, activ marți, 21 iulie, între orele 14:00 și 22:00, vizează județele Prahova, Buzău, Vrancea, precum și zona montană a județelor Vâlcea, Argeș și Dâmbovița. Aici, cantitățile de apă pot atinge 20-30 l/mp, izolat chiar peste 40 l/mp, fiind posibile și căderi de grindină de mici, posibil medii dimensiuni (1-3 cm). Un al doilea Cod Galben intră în vigoare marți, la ora 22:00, și durează până miercuri, 22 iulie, ora 9:00, cuprinzând zone din Muntenia, sudul și estul Olteniei, sud-vestul Moldovei și al Transilvaniei, precum și Carpații Meridionali și de Curbură, unde acumulările de apă pot depăși 40-50 l/mp pe arii restrânse.
Situația se agravează odată cu emiterea a două avertizări Cod Portocaliu. Primul este valabil miercuri, 22 iulie, între orele 1:00 și 9:00, și afectează județele Argeș, Dâmbovița, Prahova și zona montană a județului Buzău, unde se așteaptă averse torențiale semnificative. Al doilea Cod Portocaliu, cu o durată mai lungă, miercuri, între orele 12:00 și 22:00, vizează județele Constanța, Tulcea, Galați, Brăila și estul județelor Ialomița și Călărași. În aceste regiuni, cantitățile de apă pot ajunge la 25-50 l/mp și izolat chiar peste 70 l/mp în intervale scurte de timp sau prin acumulare, potrivit meteorologilor ANM.
Pe lângă aceste avertizări specifice, o atenționare Cod Galben generală este activă în perioada 22 iulie, ora 9:00 – 23 iulie, ora 3:00. Aceasta include zone din Muntenia, Dobrogea, estul Olteniei, jumătatea sudică a Moldovei, sud-vestul Transilvaniei și local Carpații Orientali și Meridionali. Aici, cantitățile de apă vor fi, în general, de 20-30 l/mp, dar pot depăși 40-50 l/mp pe arii restrânse, însoțite de grindină de mici, posibil medii dimensiuni (1-3 cm) și vijelii cu rafale de 50-70 km/h. Această extindere a fenomenelor meteo periculoase subliniază complexitatea și severitatea situației, impunând măsuri preventive la nivel național.
Pentru Capitală, ANM a emis o prognoză specială. Marți, 21 iulie, între orele 10:00 și 22:00, Bucureștiul se află sub Cod Galben pentru instabilitate atmosferică, cu averse torențiale (15-25 l/mp), descărcări electrice și intensificări ale vântului (rafale de 40-60 km/h). Temperatura maximă va fi de 30-32 de grade Celsius, iar cea minimă de 16-18 grade Celsius. Ulterior, de miercuri, 22 iulie, ora 9:00, până joi, 23 iulie, ora 9:00, vremea se va răci semnificativ, cu o maximă de aproximativ 23 de grade Celsius și o minimă de 12-15 grade Celsius. În acest interval, cantitățile de apă acumulate pot ajunge la 20-40 l/mp, iar vântul va sufla moderat ziua și slab noaptea. Această răcire bruscă, însoțită de ploi, este un semn distinctiv al unei mase de aer rece care avansează rapid.
Fenomenele meteorologice extreme, precum cele prognozate, au devenit tot mai frecvente în România în ultimii ani. Conform datelor Eurostat din 2023, România s-a confruntat cu o creștere de 15% a evenimentelor meteo severe comparativ cu media ultimilor zece ani (2013-2022). Aceste evenimente, de la inundații la secete prelungite, indică o vulnerabilitate crescută a infrastructurii și a populației. De exemplu, în 2021, inundațiile au afectat peste 50 de localități și au cauzat pagube materiale estimate la peste 50 de milioane de euro, conform Ministerului Afacerilor Interne. Experții în climă de la Universitatea din București au avertizat că schimbările climatice amplifică intensitatea și frecvența acestor fenomene, transformând ploile torențiale în inundații rapide și vijeliile în furtuni devastatoare.
Un factor important în intensificarea acestor fenomene este și defrișarea masivă. Potrivit Greenpeace România, în ultimii 20 de ani, suprafața împădurită a țării a scăzut cu aproximativ 3%, ceea ce reduce capacitatea solului de a absorbi apa și crește riscul de inundații și alunecări de teren. Lipsa pădurilor agravează efectele ploilor abundente, transformând versanții în zone predispuse la dezastre naturale. Autoritățile, prin Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU), recomandă populației să ia măsuri preventive, cum ar fi curățarea șanțurilor și a sistemelor de colectare a apei, precum și evitarea deplasărilor în zonele afectate de codurile portocalii, pentru a minimiza riscurile.
De ce contează
Aceste avertizări meteorologice sunt cruciale pentru siguranța publică și pentru prevenirea pagubelor materiale. Ploile torențiale și vijeliile pot duce la inundații locale, blocarea drumurilor, căderi de copaci și întreruperi ale alimentării cu energie electrică. Grindina poate distruge culturile agricole și poate provoca daune semnificative proprietăților. Informarea corectă și rapidă a populației permite luarea măsurilor preventive necesare, protejarea bunurilor și, cel mai important, salvarea de vieți, având în vedere vulnerabilitatea crescută a unor zone rurale și urbane din România în fața fenomenelor meteo extreme.
Autoritățile, prin Inspectoratele pentru Situații de Urgență (ISU), monitorizează constant evoluția vremii și sunt pregătite să intervină. Populația este sfătuită să urmărească cu atenție mesajele ANM și ale DSU și să respecte recomandările emise. Se anticipează că după această perioadă de instabilitate, vremea se va stabiliza treptat, însă riscul unor fenomene izolate de intensitate mare nu poate fi complet exclus.
Rămâne de văzut în ce măsură infrastructura locală va rezista la aceste fenomene și dacă măsurile preventive luate de autorități și cetățeni vor fi suficiente pentru a limita impactul negativ.