Avertizări Cod portocaliu și galben de inundații în România

Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) a emis luni, 20 iulie 2026, două avertizări hidrologice, Cod galben și Cod portocaliu, valabile până marți, 21 iulie, pentru numeroase bazine hidrografice din România. Acestea vizează scurgeri importante pe versanți, torenți și pâraie, viituri rapide pe râurile mici, cu posibile efecte severe de inundații locale, precum și creșteri de debite și niveluri pe unele râuri, cu posibile depășiri ale cotelor de apărare. "Sunt așteptate scurgeri importante pe versanți, torenți și pâraie, viituri rapide pe râurile mici, cu posibile efecte de inundații locale, precum și creșteri de debite și niveluri, cu posibile depășiri ale cotelor de apărare", a transmis INHGA, subliniind gravitatea situației.

Codul portocaliu este în vigoare în intervalul 20 iulie, ora 12:00 – 21 iulie, ora 09:00, și acoperă sectoare de râuri din județele Argeș, Dâmbovița, Prahova, Buzău, Vrancea, Harghita, Bacău, Neamț, Covasna, Suceava, Vaslui, Iași, Galați, Botoșani și Tulcea. Printre bazinele hidrografice vizate specific se numără Râul Doamnei – bazin superior și afluenți, Dâmbovița – bazin superior, Ialomița – bazin amonte S.H. Moroeni și afluenții aferenți sectorului aval S.H. Moroeni – amonte S.H. Băleni, Cricovul Dulce, Prahova – bazin amonte S.H. Câmpina și afluenții, Buzău – afluenții aferenți sectorului aval S.H. Nehoiu – amonte S.H. Banița, Putna – bazin superior, Trotuș – bazin amonte S.H. Ghimeș Făget și afluenții, Bistrița – afluenții aferenți sectorului aval Ac. Izvoru Muntelui, Moldova – bazin superior și afluenți, Bârlad – bazin amonte S.H. Negrești și afluenții, Jijia – afluenții aferenți sectorului aval confluență cu râul Sitna, precum și râurile din județul Tulcea.

Simultan, o avertizare Cod galben, valabilă în perioada 20 iulie, ora 12:00 – 21 iulie, ora 12:00, extinde riscul hidrologic asupra unor cursuri de apă din județele Bistrița-Năsăud, Harghita, Mureș, Covasna, Brașov, Sibiu, Vâlcea, Argeș, Gorj, Dâmbovița, Giurgiu, Teleorman, Ilfov, Prahova, Ialomița, Buzău, Vrancea, Neamț, Vaslui, Iași, Bacău, Galați, Suceava, Botoșani, Constanța și Tulcea. Bazinele hidrografice incluse în această avertizare sunt Someșul Mare, Mureș, Olt, Argeș, Ialomița, Siret, Prut și râurile din Dobrogea. Detaliat, Codul galben vizează Someșul Mare – bazin superior și afluenți, Mureș – bazin amonte S.H. Glodeni, Olt – bazin amonte S.H. Micfalău și afluenții, Olteț – bazin superior, Argeș – bazin superior și afluenți, Ialomița – bazin amonte S.H. Târgoviște și afluenții, Prahova, Buzău – bazin amonte Ac. Siriu și afluenții, Râmnicu Sărat – bazin superior și afluenți, Putna – bazin superior și afluenți, Bârlad, Trotuș – bazin amonte S.H. Ghimeș Făget și afluenții, Bistrița – bazin superior și afluenți, Moldova, Suceava – bazin superior și afluenți, Siret – afluenții mici, Jijia – bazin superior și afluenți, Prut – afluenții aferenți sectorului aval S.H. Drânceni și râurile din Dobrogea.

Este important de menționat că, în timp ce un comunicat inițial (preluat de Digi24) s-a concentrat pe avertizările pentru județul Dâmbovița, o actualizare ulterioară (raportată de Libertatea) a clarificat extinderea semnificativă a acestor coduri hidrologice la nivel național, acoperind practic jumătate de țară. Această diferențiere în acoperirea geografică inițială subliniază dinamica și amploarea rapidă a fenomenelor hidrometeorologice, care pot evolua rapid de la o zonă restrânsă la una extinsă. Hidrologii subliniază că fenomenele hidrologice potențial periculoase se pot produce și pe afluenți de grad inferior ai râurilor, precum și pe cursurile de apă necadastrate, în bazinele hidrografice vizate, ceea ce amplifică riscul de inundații locale neașteptate.

În contextul acestor avertizări, autoritățile, prin intermediul INHGA, recomandă populației din zonele aflate sub avertizare să urmărească permanent comunicările oficiale și mesajele autorităților locale. Este esențial să se evite deplasarea și staționarea în apropierea cursurilor de ape, a torenților și a zonelor joase susceptibile la inundare. De asemenea, se interzice traversarea prin vaduri sau prin zone acoperite de apă, o atenție sporită fiind necesară în special în zonele aflate sub Cod Portocaliu, unde fenomenele se pot manifesta cu intensitate mai ridicată și pot genera efecte severe de inundații locale. Aceste măsuri preventive sunt cruciale pentru a minimiza riscul de pierderi umane și materiale.

Evenimentele hidrologice severe au reprezentat o preocupare majoră în România de-a lungul anilor. De exemplu, în 2005, țara s-a confruntat cu inundații devastatoare care au afectat peste 200 de localități și au provocat pagube materiale semnificative, conform datelor de la Ministerul Mediului. În 2014, un raport al Băncii Mondiale estima că România este una dintre cele mai vulnerabile țări din Europa la inundații, cu o medie anuală de 1,6 miliarde de euro în pagube potențiale. Această situație este amplificată de defrișările ilegale și de gestionarea deficitară a cursurilor de apă, factori care contribuie la o creștere a rapidității cu care se formează viiturile. De asemenea, infrastructura de prevenire și protecție împotriva inundațiilor, deși îmbunătățită în ultimii ani, necesită investiții continue pentru a face față schimbărilor climatice care aduc fenomene meteorologice extreme tot mai frecvente.

Comparația cu alte țări europene relevă că, deși România a implementat directive europene precum Directiva Cadru Apă (2000/60/CE) și Directiva Inundații (2007/60/CE), există încă un decalaj în ceea ce privește capacitatea de răspuns rapid și eficiența măsurilor structurale și non-structurale. De exemplu, Olanda, cu o istorie lungă de luptă împotriva apei, a dezvoltat sisteme integrate de management al riscului de inundații, incluzând diguri avansate și strategii de "a face loc râului" (room for the river), care permit extinderea zonelor inundabile controlate pentru a reduce presiunea asupra localităților. În România, deși există planuri de management al riscului la inundații pentru fiecare bazin hidrografic, implementarea acestora este adesea îngreunată de birocrație și lipsa finanțării adecvate, potrivit experților în hidrologie consultați în contextul evenimentelor similare din anii trecuți.

De ce contează

Aceste avertizări hidrologice sunt critice pentru siguranța publică și stabilitatea economică a zonelor afectate. Inundațiile pot duce la pierderi de vieți omenești, distrugerea proprietăților, a infrastructurii rutiere și agricole, precum și la întreruperea serviciilor esențiale. Pentru fermieri, viiturile rapide pot compromite recoltele și solurile. Pentru comunități, ele pot însemna evacuări forțate și costuri semnificative de reconstrucție. Prin urmare, înțelegerea și respectarea recomandărilor autorităților este vitală pentru a minimiza impactul acestor fenomene naturale și pentru a proteja viețile și bunurile cetățenilor, evitând situații de criză majoră.

În funcție de evoluția fenomenelor hidrometeorologice, INHGA a anunțat că va reveni cu actualizarea prognozei hidrologice, ceea ce indică o monitorizare continuă și posibilitatea unor noi avertizări sau prelungiri ale celor existente. Această abordare dinamică necesită o atenție constantă din partea populației și a autorităților locale. Pe termen lung, este imperativ ca România să continue investițiile în infrastructura de prevenire a inundațiilor și în sisteme de avertizare timpurie, precum și să consolideze măsurile de gestionare durabilă a pădurilor și a bazinelor hidrografice.

Dialogul constant între instituțiile centrale și cele locale, alături de educarea publicului, rămân piloni esențiali pentru o reziliență sporită în fața riscurilor hidrologice viitoare.