Alertă hidrologică extinsă până luni la prânz
Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) a emis duminică, 19 iulie 2026, avertizări hidrologice de Cod Portocaliu și Cod Galben, vizând râuri și afluenți din numeroase județe ale României. Alerta vizează fenomene de scurgeri importante pe versanți, torenți și pâraie, precum și viituri rapide pe râurile mici, cu potențiale efecte de inundații locale severe.
Codul Portocaliu de inundații a intrat în vigoare duminică, 19 iulie, la ora 13:00, și este valabil până luni dimineață, la ora 09:00, potrivit anunțului INHGA. Această avertizare de nivel superior se aplică bazinelor hidrografice din șase județe, unde hidrologii prognozează viituri rapide ce pot genera inundații locale cu efecte semnificative. Zonele afectate includ, conform Digi24 și HotNews, râuri din bazinele hidrografice Mureș, Olt, Argeș, Ialomița, Siret și Prut, acoperind parțial județele Alba, Sibiu, Brașov, Covasna, Argeș, Dâmbovița, Prahova, Buzău, Vrancea, Galați, Bacău și Neamț. Aceste fenomene sunt rezultatul precipitațiilor abundente prognozate pentru perioada respectivă.
Pe lângă Codul Portocaliu, a fost emis și un Cod Galben hidrologic, care a intrat în vigoare duminică, la ora 12:00, și este extins până luni, la ora 12:00. Această avertizare de nivel inferior include râuri din bazinele hidrografice din 22 de județe, unde se anticipează scurgeri importante pe versanți, torenți și pâraie, viituri rapide pe râurile mici și creșteri de debite și niveluri pe unele râuri, cu posibile depășiri ale cotelor de apărare. Printre bazinele hidrografice vizate se numără cele din vestul, centrul și estul țării, o listă detaliată a acestora fiind disponibilă pe site-ul INHGA, acoperind practic majoritatea regiunilor hidrografice ale României, cu excepția zonelor de sud-vest, care sunt sub o monitorizare mai atentă.
Aceste avertizări vin într-un context în care România s-a confruntat în ultimii ani cu fenomene meteorologice extreme tot mai frecvente. De exemplu, în 2023, conform datelor Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU), au fost înregistrate peste 1.500 de intervenții legate de inundații la nivel național, un număr în creștere față de media ultimilor cinci ani, care era de aproximativ 1.200 de intervenții anual. Studiile climatologice ale Administrației Naționale de Meteorologie (ANM) din 2024 indică o intensificare a precipitațiilor sub formă de averse torențiale, mai ales în lunile de vară, ceea ce amplifică riscul de inundații rapide, în special în zonele cu pante abrupte și cu defrișări extinse.
Experți în hidrologie, precum Dr. Ing. Elena Popescu de la Universitatea Tehnică de Construcții București, au subliniat importanța sistemelor de avertizare timpurie, dar și necesitatea unor măsuri preventive integrate. „Deși sistemele de prognoză s-au îmbunătățit considerabil, vulnerabilitatea României la inundații rămâne ridicată din cauza infrastructurii precare de apărare și a gestionării deficitare a bazinelor hidrografice. Este crucial să investim nu doar în avertizare, ci și în amenajări hidrotehnice și în reîmpăduriri”, a declarat aceasta pentru HotNews.ro în 2025, într-un context similar de avertizări hidrologice.
Uniunea Europeană, prin Directiva Cadru privind Inundațiile (2007/60/CE), solicită statelor membre să elaboreze hărți de risc la inundații și planuri de gestionare a riscului. România a transpus această directivă, dar implementarea planurilor a fost adesea criticată pentru ritmul lent și pentru lipsa de coerență. Comisia Europeană a atras atenția în raportul său din 2023 privind coeziunea teritorială asupra necesității de a accelera investițiile în infrastructura verde și albastră pentru a spori reziliența la schimbările climatice, inclusiv la inundații, în statele membre din estul Europei.
Situația actuală subliniază disparitățile regionale în gestionarea riscului. În timp ce unele județe, precum cele din bazinul Argeșului, au beneficiat de proiecte de modernizare a sistemelor de diguri și regularizare a cursurilor de apă în ultimii ani, conform Ministerului Apelor și Pădurilor (2024), alte zone, în special în estul țării, rămân mai vulnerabile. Autoritățile locale din județele aflate sub Cod Portocaliu au fost îndemnate să activeze comitetele locale pentru situații de urgență și să pregătească echipele de intervenție pentru a minimiza pagubele și a proteja populația.
De ce contează
Aceste avertizări hidrologice sunt esențiale pentru siguranța cetățenilor și pentru protejarea infrastructurii. Inundațiile pot provoca pierderi de vieți omenești, distrugerea locuințelor, a terenurilor agricole și a drumurilor, generând costuri economice semnificative și traume sociale. Capacitatea de răspuns rapid a autorităților și conștientizarea publicului pot reduce impactul acestor fenomene. De asemenea, ele subliniază urgența investițiilor în prevenție și în adaptarea la schimbările climatice, care aduc fenomene meteo extreme tot mai frecvente și intense în România.
În contextul acestor avertizări, autoritățile continuă monitorizarea atentă a evoluției nivelurilor râurilor și a precipitațiilor. INHGA va actualiza avertizările în funcție de noile date meteorologice și hidrologice. Populația din zonele vizate este sfătuită să rămână informată prin intermediul canalelor oficiale, să evite traversarea cursurilor de apă și să ia măsuri de autoprotecție, cum ar fi mutarea bunurilor de valoare la etaje superioare. Pregătirea pentru astfel de evenimente este crucială, iar experiențele anterioare arată că o reacție rapidă poate face diferența între o calamitate majoră și un incident gestionabil.
Este de așteptat ca luni dimineață, la expirarea Codului Portocaliu, și la prânz, pentru Codul Galben, să se facă o reevaluare a situației.