Cod galben ANM de averse și vijelii în 28 de județe și București

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 5 minute

Pe scurt

ANM a emis o avertizare Cod Galben de instabilitate atmosferică pentru 28 de județe și București, valabilă vineri, 24 iulie 2026, între orele 12:00 și 21:00. Sunt prognozate averse torențiale, descărcări electrice, vijelii cu rafale de până la 70 km/h și grindină, cu cantități de apă ce pot depăși 40-50 l/mp izolat. Autoritățile recomandă prudență și monitorizarea constantă a actualizărilor meteo.

EN

Brief

Romania's National Meteorological Administration (ANM) has issued a Yellow Code warning for atmospheric instability across 28 counties and Bucharest, valid on Friday, July 24, 2026, from 12:00 to 21:00. Torrential downpours, lightning, gales up to 70 km/h, and hail are expected, with isolated rainfall potentially exceeding 40-50 l/sqm. Authorities advise caution and continuous monitoring of weather updates.

Cod galben ANM de averse și vijelii în 28 de județe și București
Sursa foto: mediafax.ro

Instabilitate atmosferică accentuată în mare parte din țară

Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis o avertizare Cod Galben de instabilitate atmosferică pentru vineri, 24 iulie 2026, vizând 28 de județe și Capitala. Fenomenele prognozate includ averse torențiale, descărcări electrice, intensificări ale vântului și vijelii, cu rafale ce pot atinge 70 km/h, precum și căderi de grindină de mici și posibil medii dimensiuni. "Evoluția fenomenelor va fi monitorizată permanent, iar dacă intensitatea acestora va crește, avertizarea poate fi actualizată prin emiterea unor mesaje de nowcasting pentru fenomene meteorologice severe imediate," au precizat meteorologii, subliniind importanța adaptării la condițiile meteo în schimbare.

Potrivit informațiilor centralizate din surse multiple, avertizarea Cod Galben este valabilă în intervalul 24 iulie, ora 12:00 – 24 iulie, ora 21:00, acoperind cea mai mare parte a Munteniei, inclusiv Bucureștiul și județele învecinate. De asemenea, sunt afectate zona montană a Carpaților Meridionali și Orientali, precum și zone din sud-vestul Transilvaniei, nord-vestul și sud-vestul Moldovei. Deși intensitatea va fi mai redusă, manifestări de instabilitate atmosferică sunt așteptate și pe arii restrânse în restul teritoriului, conform ANM.

Cantitățile de apă estimate sunt semnificative: în intervale scurte, de una până la trei ore, sau prin acumulare, se pot atinge 20-30 l/mp, iar izolat, acestea pot depăși 40-50 l/mp. Aceste precipitații abundente cresc riscul de acumulări rapide de apă în zonele joase și de creștere a debitelor pe văile mici, un aspect critic pentru infrastructura locală. Grindina, cu diametrul de 1–3 cm, este prognozată pe arii restrânse, putând provoca daune culturilor agricole și autovehiculelor, o problemă recurentă în verile românești.

Pentru Capitală, ANM a emis o prognoză specială, valabilă în același interval, 24 iulie, ora 10:00 – 24 iulie, ora 21:00. Aici, vremea va fi mai răcoroasă decât în mod obișnuit pentru ultima decadă a lunii iulie, cu temperaturi maxime cuprinse între 26 și 27 de grade Celsius. Cerul va prezenta înnorări temporar accentuate, mai ales după-amiaza și seara, cu averse ce vor acumula 10-20 l/mp și izolat pot depăși 25 l/mp. Vântul va avea intensificări temporare și vijelii, cu rafale de 50–70 km/h. Această răcire bruscă, însoțită de fenomene violente, este tipică pentru tranzițiile climatice din perioada estivală, conform observațiilor meteorologice din ultimii ani, unde media temperaturilor din iulie 2025 a fost cu 2 grade Celsius peste normalul multianual.

Un Cod Galben, conform definiției ANM, indică fenomene meteorologice temporar periculoase care, deși sunt obișnuite pentru sezon, pot produce dificultăți. Acestea includ probleme în trafic, inundații locale, căderi de arbori sau avarii provocate de vânt și grindină. Comparativ cu alte țări europene, România se confruntă frecvent cu astfel de fenomene de instabilitate atmosferică în timpul verii. De exemplu, în 2024, sistemul european de avertizare EUMETNET Meteoalarm a înregistrat peste 150 de avertizări de Cod Galben și Portocaliu pentru România în lunile iunie-august, un număr similar cu cel din Ungaria, dar mai mare decât în țări precum Germania sau Franța, unde sistemele de management al apelor pluviale sunt mai dezvoltate.

Autoritățile, prin Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU), recomandă populației să ia măsuri preventive. Acestea includ evitarea deplasărilor în timpul furtunilor, neadăpostirea sub copaci sau în apropierea stâlpilor de electricitate și monitorizarea constantă a actualizărilor emise de ANM și IGSU. În cazul extinderii sau ridicării nivelului de avertizare la Cod Portocaliu sau Roșu, răspunsul trebuie să fie prompt și conform indicațiilor oficiale. Spre exemplu, în 2023, o furtună violentă în Timișoara, clasificată ulterior ca nowcasting de Cod Roșu, a provocat pagube materiale semnificative și a dus la suspendarea transportului public pentru mai multe ore, evidențiind importanța reacției rapide la avertizări.

De ce contează

Aceste avertizări meteo sunt cruciale pentru siguranța publică și stabilitatea economică. Fenomenele de instabilitate atmosferică pot perturba semnificativ transportul, pot afecta rețelele de electricitate și comunicații, și pot provoca pagube materiale considerabile proprietăților private și infrastructurii publice. Pentru agricultură, grindina și ploile torențiale pot distruge culturile în plină dezvoltare, având un impact direct asupra prețurilor alimentelor și veniturilor fermierilor. Respectarea recomandărilor autorităților poate preveni incidente grave și poate minimiza pierderile economice și umane.

În contextul schimbărilor climatice, fenomenele meteorologice extreme devin tot mai frecvente și intense. ANM va continua să monitorizeze evoluția vremii, iar avertizările pot fi actualizate în funcție de intensitatea fenomenelor. Este esențial ca cetățenii să rămână informați prin intermediul canalelor oficiale și să adopte un comportament preventiv.

Capacitatea autorităților locale de a interveni rapid și eficient în cazul unor evenimente severe, precum și adaptarea infrastructurii la noile provocări climatice, rămân subiecte deschise și prioritare pentru viitorul apropiat.