Suspiciuni de corupție în timpul fostei guvernări Orban
Noul guvern ungar, condus de prim-ministrul Peter Magyar, a inițiat o anchetă amplă privind un credit de un miliard de euro acordat Macedoniei de Nord prin intermediul Eximbank, banca de stat, în timpul fostei administrații a lui Viktor Orban. Anunțul a fost făcut joi de Magyar, conform agenției Reuters, citată de Agerpres. Creditul, caracterizat de o dobândă extrem de favorabilă de 3,25% și o acoperire a riscului de 100% printr-o garanție de stat, se numără printre tranzacțiile Eximbank aflate acum sub scrutin.
Peter Magyar, care a preluat puterea în urma alegerilor din aprilie 2026, punând capăt celor 16 ani de guvernare ai lui Viktor Orban, și-a asumat angajamentul ferm de a combate corupția, despre care susține că era endemică sub fostul regim. Orban, la rândul său, a negat constant acuzațiile de corupție. Magyar a subliniat că acest credit către Macedonia de Nord ar putea indica o utilizare a fondurilor destinate sprijinirii afacerilor ungare pentru a consolida un aliat politic extern și, potențial, pentru beneficiul unor companii apropiate fostei puteri.
Creditul a fost anunțat public în 2024 de către prim-ministrul nord-macedonean Hristijan Mickoski, liderul partidului naționalist conservator VMRO-DPMNE și un aliat declarat al lui Orban. Această legătură politică nu este nouă; în 2018, guvernul Orban i-a acordat azil fostului premier nord-macedonean Nikola Gruevski, tot membru al VMRO-DPMNE, după ce acesta fusese condamnat la doi ani de închisoare pentru acuzații de corupție în țara sa. Acest context istoric sugerează o rețea de influență și sprijin reciproc între cele două guverne, care acum este analizată critic de noua administrație ungară.
Ministrul Economiei și Energiei a depus deja un raport la poliție, semnalând patru cazuri legate de Eximbank, inclusiv creditul pentru Macedonia de Nord, sub suspiciunea de deturnare de fonduri, management neglijent și alte infracțiuni. Un alt caz notabil menționat de Magyar implică un proiect de infrastructură african al unei companii private, pentru care Eximbank și Banca Ungară pentru Dezvoltare, ambele de stat, au acordat o garanție de finanțare de 126 de miliarde de forinți (aproximativ 394 milioane de dolari). Aceste cazuri evidențiază o posibilă utilizare abuzivă a instituțiilor financiare de stat pentru interese private sau politice, în detrimentul contribuabililor ungari.
Eximbank nu a oferit niciun comentariu la solicitarea Reuters privind anunțul anchetei. Este important de menționat că banca a fost sub supravegherea Ministerului de Externe până în iunie 2022, când a trecut în subordinea Ministerului Economiei. Această schimbare de tutelă ar putea fi relevantă pentru modul în care au fost gestionate anumite tranzacții. Prim-ministrul Magyar a declarat că „Guvernul nu vrea să dea verdicte în aceste cazuri, totuși vom furniza toată asistența necesară pentru a stabili dacă s-au comis infracțiuni”. Această abordare indică o dorință de a lăsa justiția să își urmeze cursul, dar cu un sprijin activ din partea executivului pentru elucidarea faptelor.
Pe plan legislativ, guvernul ungar a depus luna aceasta în parlament o lege pentru înființarea unui birou anticorupție. În aceeași zi, Comisia Europeană a anunțat că Ungaria se va alătura Biroului Procurorului European (EPPO), o mișcare semnificativă care ar putea aduce o supraveghere europeană sporită asupra cazurilor de corupție care implică fonduri UE. Această dublă acțiune, atât la nivel național, cât și european, subliniază gravitatea problemei corupției percepute și angajamentul noului guvern de a o combate, reflectând și presiunile externe pentru o mai bună guvernanță și transparență.
Contextul european este crucial. Indicele de Percepție a Corupției (IPC) din 2023, publicat de Transparency International, plasa Ungaria pe locul 76 la nivel global și pe ultimul loc în Uniunea Europeană, cu un scor de 42 din 100. Acest scor, în scădere față de 46 în 2020, indică o deteriorare continuă a percepției asupra corupției. Prin comparație, România, deși încă se confruntă cu probleme, a înregistrat un scor de 46 în 2023, o ușoară îmbunătățire față de anii precedenți, clasându-se pe locul 63 global. Această diferență subliniază urgența reformelor anticorupție în Ungaria și presiunea exercitată de instituțiile europene pentru a asigura respectarea statului de drept și utilizarea adecvată a fondurilor comunitare.
**De ce contează**
Această anchetă este crucială pentru credibilitatea noului guvern ungar și pentru restabilirea încrederii publice în instituțiile statului. Dezvăluirea unor posibile scheme de deturnare de fonduri și abuz de putere ar putea avea implicații semnificative pentru relațiile internaționale ale Ungariei, în special cu Uniunea Europeană, care a criticat în repetate rânduri deficiențele statului de drept sub guvernarea Orban. Pentru cetățenii ungari, ancheta reprezintă o promisiune de transparență și responsabilitate, iar succesul ei ar putea contribui la o îmbunătățire a climatului de afaceri și la atragerea de investiții străine, prin eliminarea percepției de corupție generalizată.
În concluzie, investigația creditului de un miliard de euro acordat Macedoniei de Nord, alături de alte cazuri legate de Eximbank, marchează un punct de cotitură pentru politica internă a Ungariei. Rămâne de văzut dacă aceste anchete vor duce la condamnări concrete și la o reformă structurală a instituțiilor financiare de stat. Implicarea Biroului Procurorului European adaugă o nouă dimensiune, sugerând că orice nereguli care implică fonduri UE vor fi investigate la un nivel superior. Succesul acestor eforturi va depinde de independența justiției și de voința politică de a merge până la capăt, chiar și împotriva unor figuri puternice ale fostului regim.
Viitorul va arăta dacă promisiunile anticorupție ale lui Peter Magyar se vor concretiza într-o schimbare reală a peisajului politic și economic ungar.