Criza hidrologică se agravează în bazinul Crișurilor
Vestul României se confruntă cu o criză hidrologică severă, manifestată prin secarea completă a două cursuri de apă, înregistrarea unor minime istorice la patru stații hidrometrice și debite extrem de reduse pe multiple sectoare de râu. Potrivit datelor comunicate joi, 23 iulie 2026, de Administrația Națională „Apele Române” (ANAR), situația este critică în bazinul hidrografic Crișuri, pe fondul temperaturilor ridicate, lipsei precipitațiilor și unei perioade prelungite de secetă. Pásztor Sándor, directorul Administrației Bazinale de Apă Crișuri, a subliniat că „situația este monitorizată permanent și că măsurile prevăzute în planul pentru perioada de secetă hidrologică sunt adaptate în funcție de evoluția din teren.”
În județul Arad, râurile Valea Mare (la stația hidrometrică Târnova) și Timercea (la stația hidrometrică Tăut–Timercea) au atins debitul zero (0,00 m³/s), însemnând lipsa totală a curgerii apei în secțiunile monitorizate, conform Digi24 și HotNews. Această situație alarmantă se extinde și asupra altor cursuri de apă din județele Bihor și Arad, unde debitele variază între 0,01 și 0,03 m³/s, fiind la limita secării. Printre acestea se numără Barcău la Nușfalău, Borod la Topa de Criș, Valea Izvor (Lucuț) la Aleșd, Cigher la Tăut, Obârșa la Târnava de Criș și Chișindia–Pătrăneasa la Chișindia, detaliază informațiile transmise de Apele Române și preluate de Mediafax.
Scăderea drastică a debitelor este confirmată și de înregistrarea unor noi minime istorice la patru stații hidrometrice din județul Bihor: Pocola (pe Valea Roșia), Luncasprie și Holod (pe râul Holod), respectiv Chiribiș (pe râul Bistra). La stația Pocola, minimul istoric consemnat în 1969 a fost depășit, iar la Chiribiș, recordul negativ din 1961 a fost coborât. Aceste valori, care în unele cazuri sunt cele mai scăzute din peste șase decenii, subliniază caracterul excepțional al actualei secete hidrologice, adăugând un strat de gravitate la avertismentele specialiștilor.
Impactul secetei nu se limitează doar la cursurile de apă. Pe Crișul Repede, la Oradea, debitul a scăzut la aproximativ 11% din cantitatea obișnuită pentru această perioadă a anului, o situație similară fiind observată și pe Barcău și Crișul Negru, unde debitele sunt mult sub valorile normale, conform HotNews și Mediafax. Această reducere drastică afectează direct resursele de apă potabilă și agricolă, punând presiune pe comunitățile locale și pe autorități. Ca răspuns, în mai multe localități din județul Bihor, inclusiv în satul Meziad (comuna Remetea), orașul Săcueni și comuna Popești, au fost instituite restricții la alimentarea cu apă, cu programe de furnizare și presiune redusă, în special pe timpul nopții (între orele 22:30/23:00 și 05:00/07:00).
În contextul european, România se confruntă cu un deficit hidrologic accentuat, care, deși nu este singular, este agravat de infrastructura de irigații subdezvoltată și de managementul apei. Datele Eurostat din 2023 indicau că România era printre țările UE cu cel mai mare procent de apă dulce extrasă pentru agricultură, dar cu o eficiență redusă a irigațiilor. Criza actuală reamintește de seceta severă din 2003, când Dunărea a atins un minim istoric, iar navigația a fost grav perturbată, demonstrând vulnerabilitatea cronică a țării la fenomenele climatice extreme. De asemenea, în 2022, Institutul Național de Statistică (INS) a raportat o scădere de 25% a producției agricole din cauza secetei, estimând pierderi de miliarde de euro.
Pe lângă situația din bazinul Crișurilor, Administrația Națională „Apele Române” a informat că debitul Dunării la intrarea în țară se menține foarte scăzut, la 1.700 mc/s, cu o prognoză de scădere la 1.650 mc/s până pe 29 iulie 2026. Pe sectorul Călărași-Cernavodă, se aplică deja treapta a III-a de restricții pentru irigații încă de la jumătatea săptămânii trecute, limitând semnificativ utilizarea apei. Pentru a susține funcționarea Centralei Nucleare de la Cernavodă, Apele Române și Hidroelectrica au suplimentat debitele pe afluenții interiori ai Dunării, respectiv pe râurile Olt și Argeș, o măsură esențială pentru menținerea producției de energie nucleară într-o perioadă energetică tensionată.
De ce contează
Această criză hidrologică are implicații profunde pentru economia și societatea românească. Secarea râurilor și scăderea drastică a debitelor afectează direct agricultura, punând în pericol recoltele și siguranța alimentară. Restricțiile la alimentarea cu apă impactează calitatea vieții locuitorilor și pot genera tensiuni sociale. Mai mult, dependența de suplimentările de debit pentru obiective strategice precum Centrala Nucleară Cernavodă subliniază vulnerabilitatea infrastructurii energetice în fața schimbărilor climatice. Situația impune regândirea strategiilor de management al apei și investiții urgente în sisteme de irigații eficiente și în adaptarea la noile realități climatice.
În perioada următoare, autoritățile hidrologice vor continua monitorizarea intensivă a debitelor, iar prognozele meteo vor fi cruciale pentru evoluția situației. Este de așteptat ca restricțiile de apă să rămână în vigoare sau chiar să fie extinse în absența unor precipitații semnificative. Directorul Pásztor Sándor a accentuat necesitatea utilizării responsabile a apei de către populație și agenții economici, un apel care devine tot mai stringent.
Pe termen lung, criza actuală ridică întrebări fundamentale despre reziliența României la schimbările climatice și despre capacitatea sa de a asigura resursele esențiale pentru dezvoltare durabilă, în special în contextul unor fenomene meteorologice extreme care devin tot mai frecvente și intense.