Ministerul Energiei analizează impactul asupra pieței carburanților
Ministerul Energiei din România a convocat joi, 23 iulie 2026, o ședință tehnică urgentă cu principalii operatori din piața carburanților, ca răspuns la suspendarea livrărilor de petrol din Kazahstan prin sistemul Caspian Pipeline Consortium (CPC). Această rută reprezintă principala cale prin care România importă țiței, iar blocajul survine în urma unor atacuri cu drone asupra unor petroliere la terminalul din Novorossiisk, Rusia. Autoritățile române analizează toate scenariile posibile pentru asigurarea aprovizionării, inclusiv utilizarea rezervelor strategice, deși această opțiune este considerată, pentru moment, puțin probabilă, conform surselor Digi24 și Agerpres.
Discuțiile, desfășurate în format online începând cu ora 17:00, au un caracter tehnic și vizează evaluarea riscurilor și identificarea soluțiilor. Ministerul Energiei din Kazahstan a confirmat suspendarea temporară a operațiunilor de încărcare la terminalul CPC, invocând motive de siguranță pentru nave, echipaje și mediu în Marea Neagră. Cu toate acestea, oficialii kazahi au precizat că facilitățile tehnice ale consorțiului sunt funcționale și pregătite să reia operațiunile imediat ce situația va permite. Restricțiile privind preluarea petrolului în sistemul de conducte au determinat deja producătorii kazahi să reducă producția zilnică pentru a evita supraîncărcarea capacităților de stocare.
Expertul în energie Ciprian Cherciu a subliniat la Digi24 dependența semnificativă a României de petrolul kazah, care acoperă aproximativ 60% din necesarul de import al țării. „Din Kazahstan, România importă aproximativ 60% din necesarul de petrol. Mai avem Azerbaidjan, un alt punct important, probabil 10-15%, și o producție internă care poate acoperi doar 20-25% din necesar”, a explicat Cherciu. El a adăugat că ruta CPC, care traversează teritoriul Rusiei către portul Novorossiisk, este cea mai importantă pentru transportul țițeiului către Marea Neagră și, implicit, către România. Această conductă, cu o lungime de aproximativ 1.510 kilometri, transportă circa 80% din exporturile de petrol ale Kazahstanului, inclusiv țiței exploatat de companii majore precum Chevron, ExxonMobil, Eni și Shell, precum și petrol rusesc.
Pe fondul acestui blocaj, piețele internaționale de petrol și produse petroliere sunt sub presiune. Barilul de petrol a atins pragul psihologic de 100 de dolari, iar cotația motorinei pe piețele internaționale a depășit 1.250 de dolari pe tonă. În România, efectele s-au resimțit rapid: carburanții s-au scumpit de două ori în ultimele ore, prețul motorinei standard ajungând la aproximativ 9,80 lei pe litru. Această tendință face tot mai probabilă depășirea pragului de 10 lei/litru dacă situația internațională persistă. Surse din Ministerul Energiei au indicat că, în acest moment, preocuparea majoră a autorităților este riscul unor eventuale probleme de aprovizionare, mai degrabă decât evoluția prețurilor, obiectivul principal fiind evitarea unei penurii de carburanți pe piața internă.
Ciprian Cherciu a avertizat că, deși companiile petroliere dispun de rezerve, durata acestora este incertă. „Este greu de estimat dacă vor ajunge pentru o lună, două sau trei. Nu este exclus să vedem o scumpire sau, în anumite situații mai grave, chiar probleme în aprovizionare peste câteva luni, dacă situația persistă și această conductă rămâne închisă”, a declarat expertul. El a subliniat că posibilitățile de intervenție ale statului român sunt limitate pe termen scurt, având în vedere dependența de o infrastructură situată într-o zonă de conflict. Diversificarea surselor de aprovizionare, deși analizată de companii, este un proces care necesită timp și nu poate înlocui rapid ruta CPC.
Contextul regional este marcat de tensiuni crescute în Golf și atacuri cu drone. Rusia a acuzat Ucraina că vizează navele care operează în terminalul CPC, susținând că aceste atacuri fac parte dintr-o strategie de destabilizare a pieței mondiale a petrolului. Acest eveniment se adaugă unei serii de incidente care au perturbat lanțurile globale de aprovizionare cu energie în ultimii ani, inclusiv sancțiunile impuse Rusiei după invazia Ucrainei în februarie 2022, care au reconfigurat semnificativ rutele energetice europene. În 2023, România a importat aproximativ 6,9 milioane tone echivalent petrol (TEP) de țiței, conform datelor Institutului Național de Statistică (INS), o dependență de importuri care subliniază vulnerabilitatea la astfel de blocaje.
De ce contează
Blocajul livrărilor de petrol din Kazahstan prin ruta CPC are implicații directe și semnificative pentru economia românească și pentru cetățeni. Dependența majoră de această sursă poate duce la scumpiri accelerate ale carburanților, afectând costurile de transport, logistica și, implicit, prețurile bunurilor de consum. Pe termen lung, o perturbare prelungită ar putea amenința stabilitatea aprovizionării, generând incertitudine și potențiale penurii. Această situație subliniază necesitatea urgentă pentru România de a-și diversifica sursele și rutele energetice, precum și de a investi în capacități de stocare și producție internă, pentru a reduce vulnerabilitatea la evenimente geopolitice externe.
În fața acestei crize, următoarele zile vor fi cruciale pentru evaluarea duratei blocajului și a impactului real asupra pieței. Ministerul Energiei va continua dialogul cu operatorii, monitorizând evoluția prețurilor și a stocurilor. Pe termen mediu și lung, România ar putea accelera proiectele de diversificare energetică, inclusiv explorarea de noi zăcăminte sau dezvoltarea infrastructurii pentru importul de țiței din alte regiuni, cum ar fi Orientul Mijlociu sau Africa de Nord, deși aceste alternative implică costuri și termene de implementare considerabile.
Întrebarea principală rămâne cât de rapid se poate adapta piața românească la o astfel de perturbare majoră și care vor fi costurile suportate de consumatorul final.