Atacurile din Marea Neagră opresc țițeiul esențial
România, pragul reprezintă subiectul principal al acestui articol. România se confruntă cu o amenințare serioasă la adresa securității sale energetice, după ce livrările de petrol din Kazahstan prin conducta Caspian Pipeline Consortium (CPC) au fost oprite. Această situație, generată de atacuri cu drone asupra petrolierelor din Marea Neagră, pune sub presiune majoră aprovizionarea cu carburanți, mai ales că țara noastră depinde în mare măsură de țițeiul kazah. "Avertizam acum două luni că dacă nu vom lua măsuri pentru a ne proteja și a ne securiza importurile de carburanți riscăm să intrăm într-o criză în cazul în care situația va evolua în sens negativ. Suntem în acel scenariu, din păcate," a declarat analistul economic Adrian Negrescu pentru Ziare.com, subliniind urgența situației.
La începutul conflictului din Orientul Mijlociu, România se considera relativ protejată, având în vedere că peste 60% din petrolul importat provenea din Kazahstan, nu din țările arabe. Această dependență s-a dovedit acum o vulnerabilitate critică. Conducta CPC, cu o lungime de aproximativ 1.500 de kilometri, leagă zăcămintele din vestul Kazahstanului de terminalul maritim de lângă portul rusesc Novorossiisk, de unde petrolul este încărcat pe petroliere. Aproximativ 80% din exporturile petroliere ale Kazahstanului, al 12-lea producător mondial cu 1,8-1,9 milioane de barili pe zi, tranzitează acest sistem, conform datelor din industrie.
Blocajul actual a fost confirmat de Reuters la 21 iulie, citând trei surse din industrie, după ce rezervoarele terminalului CPC au atins limita capacității din cauza refuzului companiilor maritime de a-și trimite navele într-o zonă nesigură. Incidentele includ atacurile asupra petrolierelor Nordic Zenith (închiriat de ExxonMobil) și Yasa Polaris (închiriat de Chevron) în apropierea terminalului. Ministerul de Externe din Astana a condamnat atacurile din 17 și 19 iulie, acuzând încălcarea intereselor economice ale Kazahstanului și punerea în pericol a comerțului internațional cu energie.
Eugenia Gușilov, expert în energie și director al Romania Energy Center (ROEC), a explicat pentru Ziare.com că un factor crucial este timpul necesar guvernului kazah pentru a evalua sursa atacurilor cu drone. "Dacă avem de-a face cu o sistare pe termen scurt, de câteva zile, vor fi reluate exporturile și nu va fi o problemă... În schimb, dacă va dura o lună sau chiar și câteva luni, va rezulta într-o problemă pentru România pentru că importăm de acolo cantități semnificative de țiței. Noi am înlocuit țițeiul rusesc cu cel kazah și importăm 90% din ce rafinăm," a precizat experta. Ea a adăugat că, deși Ucraina nu și-a asumat direct atacurile asupra petrolierelor, campania sa de 40 de zile de lovire a infrastructurii energetice rusești ar putea face ca aceste petroliere să fi fost victime colaterale, confundate cu transporturile rusești.
Cele două mari rafinării din România, Petromidia și Petrobrazi, sunt direct afectate. Petromidia, controlată de compania petrolieră națională kazahă, este alimentată aproape integral cu țiței kazah prin portul Midia. Petrobrazi (OMV Petrom) utilizează și ea țiței kazah, deși într-o proporție mai mică, restul provenind din alte surse prin portul Constanța. În primul trimestru din 2026, Petromidia a procesat aproape 1,2 milioane de tone de materii prime, preponderent sortimente kazahe KEBCO și CPC, producând aproximativ un milion de tone de carburanți (330.000 tone benzină, 614.000 tone motorină și combustibil pentru aviație), conform Rompetrol Rafinare. Din acestea, 594.000 de tone au fost direcționate către piața internă, iar 304.000 de tone la export, cu o pondere de 66% a carburanților pentru România.
În acest context, Adrian Negrescu consideră că autoritățile române ar trebui să declare starea de urgență energetică. "O stare de urgență înseamnă în primul rând să stopăm exporturile pe care România le face în momentul de față, mai ales de motorină, în tentativa de a ne asigura consumul intern," a declarat analistul. El a menționat că este o afacere profitabilă să imporți motorină și să o vinzi țărilor din regiune, în special Ucrainei, dar că prioritatea ar trebui să fie consumul intern. Pe lângă limitarea exporturilor, diversificarea surselor de aprovizionare cu petrol este esențială pe termen lung, indiferent de evoluția situației din Orientul Mijlociu și Marea Neagră.
Negrescu a avertizat că prețul la pompă va continua să crească, estimând că motorina premium ar putea depăși 10 lei/litru în următoarele zile, din cauza scumpirii petrolului, problemelor de aprovizionare și creșterii costurilor de asigurare pentru navele din Marea Neagră. Pe 22 iulie, motorina standard costa între 9,49 și 9,7 lei, iar motorina premium între 10,26 și 10,51 lei. Experta Eugenia Gușilov a subliniat și impactul "sentimentului" pieței, amintind că în martie, când prețul motorinei a crescut de la 8 la 11 lei, consumatorii și companiile au cumpărat chiar și de patru ori mai mult, din dorința de a-și asigura stocurile.
În cazul unei suspendări prelungite a terminalului CPC, Kazahstanul dispune de rute alternative către China, prin Marea Caspică și conducta Baku–Tbilisi–Ceyhan, precum și prin porturile rusești de la Marea Baltică. Totuși, capacitatea cumulată a acestor rute este mult sub cea a CPC. De exemplu, la sfârșitul anului 2025, KazMunayGas a redirecționat doar aproximativ 300.000 de tone de petrol spre Germania, China și alte rute, o fracțiune din exporturile obișnuite prin Novorossiisk. Deși rafinăriile românești dețin stocuri operaționale și rezerve obligatorii pentru 90 de zile, conform unei directive europene din 2009, o parte din aceste rezerve se află în afara țării, ceea ce ridică semne de întrebare privind viteza și costurile de aducere în caz de criză, a subliniat Gușilov. Fostul ministru al energiei, Bogdan Ivan, a susținut anterior că România are suficiente rezerve, dar Negrescu a contrazis această afirmație, menționând că peste jumătate din rezervele de carburanți ale României se află în afara țării, fiind doar "opțiuni" și nu o garanție certă de utilizare.
De ce contează
Această situație este critică pentru România, deoarece o întrerupere prelungită a livrărilor de țiței kazah ar putea duce la o criză majoră a carburanților, cu implicații directe asupra costurilor de transport, a inflației și a stabilității economice generale. Creșterea prețurilor la pompă, estimată să depășească 10 lei/litru pentru motorină premium, va afecta direct bugetele gospodăriilor și profitabilitatea companiilor. Mai mult, dependența de o singură sursă majoră de import, fără o diversificare eficientă, expune România la riscuri geopolitice, mai ales într-un context regional volatil, demonstrând necesitatea urgentă a unor măsuri strategice de securitate energetică.
În absența unui guvern cu drepturi depline, Adrian Negrescu a sugerat ca Parlamentul, în sesiunea extraordinară, să decidă declararea stării de urgență în sectorul petrolier. Aceasta ar permite implementarea rapidă a unor măsuri precum controlul exporturilor, monitorizarea depozitării și gestionarea rezervelor de carburanți. Întrebările rămân deschise privind capacitatea autorităților de a acționa rapid și eficient, având în vedere fragilitatea politică actuală. Este esențial ca Ministerul Energiei să evalueze de urgență stocurile și să găsească alternative rapide, pentru a evita o criză a carburanților "cum n-am mai avut în ultimii 15, chiar 20 de ani" în România, așa cum a avertizat Negrescu.
Pe termen lung, diversificarea surselor și consolidarea rezervelor interne rămân priorități strategice pentru securitatea energetică a țării.