Generalul, apreciat pentru integritate și reforme, acuzat de Moscova
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski l-a numit pe generalul-maior Mîhailo Drapatîi în funcția de comandant-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, înlocuindu-l pe Oleksandr Sîrski. Anunțul a fost făcut public de Zelenski, care a subliniat că noul comandant va coordona și o amplă reorganizare a Statului Major General. „Am decis că noul comandant-şef al Forţelor Armate ale Ucrainei va fi Mîhailo Drapatîi. Împreună cu Mîhailo, Evgheni Hmara şi Pavlo Palisa, am stabilit cum trebuie reorganizată structura Statului Major General al Forţelor Armate ale Ucrainei”, a declarat Volodimir Zelenski, citat de Digi24.
La doar câteva ore de la numirea sa, autoritățile ruse au emis un mandat de arestare pe numele lui Drapatîi, includerea sa în baza de date a persoanelor căutate de Ministerul de Interne al Rusiei fiind semnalată de agenția de știri RIA Novosti și confirmată de The Moscow Times. Comitetul de Anchetă al Rusiei îl acuzase pe Drapatîi încă din 2023 pentru responsabilitatea morții a 154 de persoane în estul Ucrainei, în perioada 2017-2019, sub comanda sa. Nu a fost specificat dacă noul mandat se bazează pe aceleași acuzații sau pe altele noi, potrivit HotNews și Digi24. Această mișcare din partea Rusiei subliniază importanța strategică a numirii lui Drapatîi și ar putea fi o tentativă de a submina legitimitatea noului lider militar ucrainean pe scena internațională.
Mîhailo Drapatîi este considerat unul dintre cei mai respectați comandanți ai armatei ucrainene, cu o reputație solidă construită pe front. Originar din Kamianeț-Podilskîi, a absolvit Institutul Forțelor de Tancuri din Harkov în 2004. Cariera sa militară a fost marcată de episoade cheie, precum apărarea Mariupolului în 2014, când a străpuns o baricadă separatistă cu un vehicul blindat, un act simbolic pentru recâștigarea controlului asupra orașului, conform Digi24 și HotNews. După invazia rusă din 2022, a coordonat apărarea strategică împotriva avansului trupelor ruse spre Krivoi Rog și a jucat un rol crucial în eliberarea Hersonului și în respingerea forțelor ruse de pe malul vestic al Niprului. În 2024, a limitat o ofensivă rusă în regiunea Harkov la două mici zone-tampon, consolidându-i reputația de strateg eficient, potrivit Digi24.
Până la această numire, Drapatîi a condus Forțele Întrunite, responsabile de operațiunile din zona Harkov, unde, după preluarea comenzii în toamna lui 2025, trupele ucrainene au recucerit teritorii importante în jurul Kupianskului. Anterior, a condus gruparea operațional-strategică „Dnipro”, activă pe sectorul estic al frontului, așa cum a relatat Kyiv Independent. Această experiență vastă pe diverse fronturi, de la operațiuni defensive la ofensive, îi conferă o înțelegere profundă a realităților de pe câmpul de luptă, esențială pentru rolul său actual.
Un aspect definitoriu al carierei sale este asumarea responsabilității. La 1 iunie 2025, Drapatîi a demisionat din fruntea Forțelor Terestre după ce o rachetă balistică rusească Iskander a lovit Centrul 239 de instruire, ucigând 12 militari ucraineni. Această lovitură făcea parte dintr-o serie de atacuri din 2025, care au provocat cel puțin 70 de morți și sute de răniți. „Este un pas deliberat, dictat de sentimentul meu personal de responsabilitate pentru tragedia de la Centrul 239 de instruire, în care şi-au pierdut viaţa soldaţii noştri”, a declarat Drapatîi, citat de Digi24. El a subliniat că responsabilitatea colectivă și impunitatea sunt „o otravă pentru armată” și a criticat „stagnarea managerială” pe care a găsit-o în Forțele Terestre în 2024, caracterizată prin „o atmosferă de teamă, lipsă de iniţiativă, refuzul de a accepta feedback, indiferenţă faţă de problemele personalului, disciplină de faţadă şi o prăpastie profundă între statul-major şi unităţi”.
Fostul șef de stat major al Brigăzii Azov, Bohdan Krotevici, l-a descris pe Drapatîi ca fiind „un om de onoare”, apreciind că a preferat să își asume responsabilitatea în loc să caute scuze. Krotevici a sugerat, de asemenea, că Drapatîi nu ar fi primit suficiente atribuții de la fostul comandant-șef Oleksandr Sîrski pentru a implementa reformele necesare. Această perspectivă indică o posibilă tensiune între viziunea lui Drapatîi asupra reformei și structurile de comandă existente, ceea ce ar putea explica schimbările de personal la vârful armatei. Rob Lee, cercetător principal la Foreign Policy Research Institute din Washington, a apreciat stilul de comandă al lui Drapatîi, bazat pe dialog cu subordonații și identificarea problemelor, nu doar pe transmiterea ordinelor. Lee consideră că experiența militară, reputația și orientarea spre reforme îl recomandă pentru conducerea armatei ucrainene.
Schimbarea la vârful armatei ucrainene vine după o perioadă de tensiuni și proteste publice. Demiterea lui Mîhailo Fedorov din funcția de ministru al Apărării a declanșat o serie de manifestații, iar numirea lui Drapatîi este o încercare a președintelui Zelenski de a reface încrederea publicului și a militarilor în conducerea apărării. Zelenski a mulțumit lui Oleksandr Sîrski pentru contribuțiile sale, inclusiv în apărarea Kievului și ofensiva din regiunea Harkov, dar a subliniat necesitatea unei viziuni noi și a unui respect sporit față de fiecare militar. Această succesiune rapidă de evenimente reflectă presiunea imensă sub care se află conducerea Ucrainei, confruntată cu un război de amploare și cu nevoia de a menține moralul trupelor și sprijinul populației.
Comparativ cu alte țări din Europa de Est, unde structurile militare au trecut prin reforme ample după aderarea la NATO, armata ucraineană se află într-un proces accelerat de modernizare și adaptare în plin conflict. Experiența lui Drapatîi, care a criticat deschis problemele sistemice și a insistat pe responsabilitate, ar putea aduce o nouă direcție în acest proces. În 2023, Ucraina a alocat aproximativ 34% din PIB pentru apărare, o cifră mult mai mare decât media europeană, subliniind urgența și amploarea efortului de război. Cu toate acestea, eficiența cheltuirii acestor resurse și gestionarea personalului rămân provocări majore.
De ce contează
Numirea lui Mîhailo Drapatîi la conducerea armatei ucrainene este crucială în contextul războiului cu Rusia, semnalând o schimbare de strategie și o abordare mai fermă a problemelor interne ale forțelor armate. Viziunea sa despre responsabilitate și eliminarea birocrației poate îmbunătăți moralul trupelor și eficiența operațională. Mandatul de arestare emis de Rusia, deși previzibil, indică recunoașterea de către Moscova a importanței strategice a noului comandant. Pentru cetățenii ucraineni, această numire oferă speranța unei conduceri militare mai competente și mai responsabile, esențială pentru succesul pe termen lung în conflict.
Pe termen scurt, Drapatîi se confruntă cu misiunea dificilă de a consolida liniile defensive, de a pregăti noi ofensive și de a implementa reformele promise într-un mediu de război activ. Reorganizarea Statului Major General, anunțată de Zelenski, va fi un test major al capacității sale de a depăși rezistența internă și de a moderniza structurile de comandă. În același timp, armata ucraineană va continua să se bazeze pe sprijinul extern, iar eficiența cu care Drapatîi va gestiona resursele și va coordona operațiunile va influența direct deciziile partenerilor internaționali. Rămâne de văzut cum va evolua relația sa cu președintele Zelenski și cu noul ministru al Apărării, precum și dacă va reuși să transforme viziunea sa într-o realitate pe front.
Întrebările legate de stabilitatea conducerii militare și de capacitatea Ucrainei de a susține un efort de război prelungit rămân deschise, pe măsură ce conflictul intră într-o nouă etapă sub un nou comandant.