Legislație americană vizează acționariatul chinez
Mercedes-benz, pericol reprezintă subiectul principal al acestui articol. Producătorul auto german Mercedes-Benz se confruntă cu riscul interzicerii vânzării vehiculelor sale pe piața din Statele Unite, în urma adoptării unei legislații de către Comitetul pentru Comerț al Senatului SUA, miercuri, 22 iulie 2026. Această măsură, conform agenției DPA citată de Agerpres, face parte dintr-un proiect de lege amplu menit să blocheze și să înăsprească restricțiile împotriva producătorilor auto chinezi sau a companiilor unde acționariatul chinez depășește un anumit prag.
Legislația propusă urmărește să închidă complet piața americană pentru aceste vehicule, invocând motive de securitate națională și necesitatea protejării industriei auto locale. Un aspect crucial al acestei inițiative este plafonul de 15% privind acționariatul chinez, care a generat discuții aprinse. În prezent, sub 10% din acțiunile Mercedes-Benz sunt deținute de producătorul auto chinez BAIC, iar aproximativ 10% aparțin fondatorului companiei Geely, Li Shufu, ceea ce plasează compania germană într-o zonă gri, aproape de limita propusă.
Președintele Comitetului pentru Comerț, republicanul Ted Cruz, a solicitat eliminarea plafonului de 15%, întrebându-se public dacă această cifră nu a fost aleasă strategic pentru a slăbi Mercedes-Benz, un rival european important pentru General Motors, producătorul auto american. Această declarație subliniază tensiunile comerciale și geopolitice existente, transformând o măsură de securitate națională într-o potențială pârghie de avantaj competitiv pentru industria auto americană.
Situația Mercedes-Benz este complexă, având în vedere prezența sa istorică și economică semnificativă în Statele Unite. Compania a subliniat că are o prezență solidă pe piața americană, susținând aproximativ 160.000 de locuri de muncă. Aceasta include fabrici de producție în Tuscaloosa, Alabama, și Charleston, Carolina de Sud, precum și colaborări cu 386 de dealeri parteneri răspândiți în 49 de state. Un comunicat al companiei a evidențiat rădăcinile sale adânci în SUA, datând din 1888, și succesul său pe termen lung, cu cinci milioane de mașini și camionete pe străzi și peste cinci milioane de SUV-uri și aproape 500.000 de camionete asamblate până în prezent în țară. Această istorie demonstrează, conform Mercedes-Benz, că este una dintre cele mai iubite mărci din țară, o declarație menită să contracareze percepția de „amenințare externă”.
Contextul mai larg al acestei legislații include o tendință globală de protecționism economic și de redefinire a lanțurilor de aprovizionare, în special în sectoare strategice precum cel auto. Statele Unite, prin această inițiativă, încearcă să-și consolideze securitatea economică și să reducă dependența de entități străine, în special cele percepute ca având legături cu guverne rivale. Această abordare nu este nouă; de exemplu, în 2018, administrația americană a impus tarife la importurile de oțel și aluminiu, invocând tot motive de securitate națională, ceea ce a generat tensiuni comerciale cu Uniunea Europeană și alți parteneri.
Deși proiectul de lege trebuie aprobat și de Senatul SUA în plen, adoptarea sa în comitet indică o intenție serioasă din partea legiuitorilor americani. Un precedent relevant este Legea CHIPS și Știință din 2022, care a alocat miliarde de dolari pentru stimularea producției de semiconductori în SUA și a impus restricții asupra investițiilor în China, demonstrând o direcție clară spre reducerea influenței chineze în sectoarele tehnologice și industriale cheie. Impactul unei astfel de decizii ar fi semnificativ nu doar pentru Mercedes-Benz, ci și pentru alte companii europene cu acționariat minoritar chinez, creând un precedent periculos pentru comerțul internațional și investițiile transfrontaliere.
Industria auto europeană, în general, monitorizează cu atenție aceste evoluții. Mulți producători europeni au parteneriate și investiții în China, o piață esențială pentru creșterea lor. Orice restricție impusă de SUA pe baza acționariatului chinez ar putea forța companiile să-și reevalueze structurile de proprietate și strategiile de piață, ceea ce ar putea duce la restructurări costisitoare și pierderi de competitivitate. De exemplu, un studiu din 2023 al Comisiei Europene arăta că investițiile chineze în sectorul auto european au crescut cu 30% în ultimii cinci ani, indicând o interdependență economică semnificativă.
De ce contează
Această situație este crucială nu doar pentru Mercedes-Benz, ci și pentru întreaga industrie auto globală și pentru relațiile comerciale transatlantice. O potențială interdicție ar afecta direct mii de locuri de muncă în SUA și ar crea incertitudine pentru alte companii europene cu investiții chinezești. Mai mult, ar putea deschide un nou front în războiul comercial dintre SUA și China, cu repercusiuni asupra stabilității economice globale și a lanțurilor de aprovizionare. Decizia Senatului SUA va stabili un precedent important, influențând modul în care companiile multinaționale își structurează proprietatea și operațiunile în contextul tensiunilor geopolitice crescânde.
În continuare, proiectul de lege va fi supus votului în Senatul SUA. Dacă va fi adoptat, va trebui promulgat de Președintele Statelor Unite pentru a deveni lege. Rămâne de văzut dacă amendamentele propuse, cum ar fi eliminarea pragului de 15%, vor fi incluse în versiunea finală. De asemenea, reacția Uniunii Europene și a Germaniei, în special, va fi importantă, având în vedere potențialele dispute comerciale și diplomatice care ar putea apărea.
Este posibil ca Mercedes-Benz să intensifice eforturile de lobby la Washington pentru a-și proteja interesele, iar alte companii europene ar putea începe să-și reconfigureze portofoliile de acționari pentru a evita viitoare restricții similare.