Implicațiile Deciziei 297/2025 și dreptul la viață privată
Un amendament legislativ care prevede că declarațiile de avere și de interese ale demnitarilor nu vor mai fi făcute publice a fost propus de reprezentanții UDMR în grupul de lucru de la Ministerul Justiției, potrivit informațiilor Digi24. Această modificare, care a stârnit controverse și acuzații reciproce între partide, vine în contextul unei decizii a Curții Constituționale a României (CCR) din 2025 care a reafirmat necesitatea protejării vieții private, inclusiv a veniturilor soților demnitarilor.
Fostul ministru al Justiției, Tudorel Toader, a explicat la Digi24, pe 23 iulie 2026, că Decizia 297 din 2025 a CCR nu interzice depunerea declarațiilor de avere, ci stabilește că reglementarea acestora trebuie să respecte dreptul la viață privată, considerat cel mai intruziv din spațiul juridic european. „Declarațiile de avere nu sunt interzise, chiar sunt obligatorii pentru categoriile de demnitar, de funcționar, pe care legea le prevede”, a declarat Toader, subliniind că esențială este anonimizarea anumitor informații.
Potrivit Digi24, amendamentul a fost inițiat de senatorul UDMR Andrei Molnar și de un deputat al formațiunii conduse de Kelemen Hunor, în cadrul grupului de lucru de la Ministerul Justiției. Deși propunerea a fost acceptată, ulterior niciun partid nu și-a asumat public inițiativa. Social-democrații au acuzat USR că ar fi autorul amendamentului, în timp ce reprezentanții USR au respins acuzațiile, afirmând că modificarea nu le aparține. Senatorul Andrei Molnar, întrebat de publicația Snoop, a confirmat că a propus modificarea pentru a asigura constituționalitatea legii, în conformitate cu decizia CCR.
Contextul juridic al acestei modificări este complex. Tudorel Toader a reamintit că deja din 2013, prin Decizia 204, CCR a stabilit că declarațiile de avere trebuie depuse, dar cu anonimizarea anumitor informații. Evoluțiile ulterioare, inclusiv posibilitatea separării patrimoniilor între soți, au complicat obligația de a declara bunurile membrilor familiei, în special când aceștia activează în mediul privat. Această situație a impus o reevaluare a echilibrului între transparență și protecția vieții private, un principiu fundamental recunoscut la nivel european, conform articolului 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Decizia 297 din 2025 a CCR a statuat că autoritățile publice, inclusiv Agenția Națională de Integritate (ANI), nu mai sunt obligate să publice declarațiile de avere în forma lor integrală, ci doar că anumite informații nu ar mai trebui făcute publice. În pofida acestei decizii, declarațiile de avere rămân obligatorii. „Urmarea acestei decizii din 2025, declarațiile de avere au rămas la fel de obligatorii, numai că nu se mai publică nici pe pagina de internet a instituției, nici a Agenției Naționale de Integritate”, a explicat Tudorel Toader. El a subliniat că aceasta nu înseamnă o secretizare totală, ci doar o limitare a accesului public general. Inspectorii ANI, ANAF și procurorii vor avea în continuare acces la aceste documente pentru a verifica integritatea și legalitatea averilor demnitarilor.
Forma propusă la Ministerul Justiției merge mai departe, stipulând că declarațiile de avere și de interese nu vor mai putea fi obținute nici în baza Legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public. Această extindere a restricției de acces public a generat îngrijorări privind transparența și capacitatea societății civile și a presei de a monitoriza averile oficialilor. Spre deosebire de România, în alte state membre ale Uniunii Europene, cum ar fi Suedia sau Finlanda, transparența declarațiilor de avere este mult mai accentuată, fiind considerată un pilon esențial al luptei anticorupție și al încrederii publice. De exemplu, în Norvegia, declarațiile fiscale sunt publice și accesibile online, cu anumite excepții pentru date sensibile, dar principiul general este cel al deschiderii.
Criticii acestei modificări legislative, inclusiv reprezentanți ai societății civile și jurnaliști de investigație, susțin că restrângerea accesului public la declarațiile de avere subminează eforturile de combatere a corupției și de asigurare a integrității în funcțiile publice. Ei argumentează că, deși protejarea vieții private este un principiu valid, transparența averilor demnitarilor este crucială pentru responsabilitatea publică și prevenirea îmbogățirii ilicite. Pe de altă parte, susținătorii amendamentului, inclusiv UDMR, invocă argumentul constituționalității și al protejării datelor personale, conform GDPR, care intră în conflict cu publicarea unor informații detaliate despre bunurile și veniturile membrilor de familie care nu sunt ei înșiși demnitari.
De ce contează
Această modificare legislativă are implicații semnificative pentru transparența administrației publice și pentru lupta împotriva corupției în România. Restricționarea accesului public la declarațiile de avere ale demnitarilor poate diminua capacitatea cetățenilor și a presei de a monitoriza integritatea oficialilor, crescând riscul de abuzuri și de îmbogățire nejustificată. Pe termen lung, o astfel de măsură ar putea eroda încrederea publicului în instituțiile statului și ar putea afecta negativ percepția României la nivel european în privința eforturilor anticorupție, mai ales în contextul Mecanismului de Cooperare și Verificare.
Viitorul acestei legi rămâne incert, având în vedere dezbaterile aprinse și controversele politice. Rămâne de văzut dacă Parlamentul va adopta legea în forma propusă de Ministerul Justiției și dacă vor exista noi contestații la CCR sau reacții din partea instituțiilor europene.
Societatea civilă și organizațiile internaționale de monitorizare a corupției vor urmări cu atenție modul în care România va echilibra dreptul la viață privată cu principiul transparenței și integrității publice, esențial pentru o guvernare democratică și responsabilă.