Decizie istorică a Curții Supreme de Casație
Curtea Supremă de Casație din Bulgaria, cea mai înaltă instanță a țării în materie civilă și penală, a autorizat schimbarea legală de sex în patru cazuri, marcând o premieră și o schimbare semnificativă în recunoașterea drepturilor persoanelor transgender în această țară. Acestea sunt primele hotărâri de acest gen din 2020 și vin în urma unei decizii cruciale a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), potrivit informațiilor transmise de AFP și Mediafax.
Trei hotărâri și o ordonanță au fost emise în ultimele zile de diferite complete de judecată ale Curții Supreme de Casație. Judecătorii bulgari au argumentat, într-una dintre hotărâri, că un refuz de a permite schimbarea legală de sex bazat exclusiv pe o concepție biologică a sexului, pe considerații morale sau religioase, sau pe absența unei legislații detaliate, ar constitui un tratament inegal. Această poziție contrastează puternic cu interpretările anterioare ale legii bulgare, care au generat un blocaj de cinci ani.
Blocajul legislativ a început în 2020, când Curtea Supremă de Casație a inițiat proceduri pentru a unifica jurisprudența, ceea ce a dus la suspendarea tuturor cauzelor aflate pe rol. Ulterior, în 2023, aceeași Curte a decis că legislația bulgară nu permite modificarea indicatorului de gen, a numelui și a numărului de identificare personală în actele de stare civilă ale unei persoane transgender. Această decizie a plasat Bulgaria, alături de Ungaria, ca fiind singurele țări din UE care nu ofereau nicio modalitate legală de recunoaștere a genului, conform unui raport din septembrie 2025 al Agenției pentru Drepturi Fundamentale a UE.
Cu toate acestea, unii judecători ai Curții Supreme de Casație au considerat că o astfel de interpretare a legii ar putea fi contrară dreptului UE și au sesizat Curtea de Justiție a Uniunii Europene. În martie 2026, CJUE a emis o decizie fundamentală, statuând că dreptul european interzice orice legislație care împiedică modificarea datelor referitoare la sexul, numele și numărul de identificare al unui cetățean care și-a exercitat dreptul de a circula și de a ședea într-o altă țară a UE. Mai mult, CJUE a clarificat că instanțele statelor membre nu pot fi obligate să respecte interpretarea celei mai înalte instanțe naționale, dacă aceasta împiedică aplicarea dreptului european. Această hotărâre a CJUE a deschis calea pentru actualele decizii ale Curții Supreme de Casație din Bulgaria.
Situația din Bulgaria reflectă o tensiune mai largă observată în Uniunea Europeană între suveranitatea legislativă națională și obligațiile care decurg din dreptul comunitar, în special în ceea ce privește drepturile fundamentale. Prin comparație, majoritatea statelor membre ale UE, inclusiv România, au legislații care permit, într-o formă sau alta, recunoașterea legală a genului, deși procesele pot varia semnificativ în complexitate și cerințe. De exemplu, în România, procedura de schimbare a numelui și a mențiunii sexului în actele de stare civilă este reglementată prin hotărâre judecătorească, necesitând expertize medicale și o decizie a instanței, fără a fi însă un blocaj total precum cel din Bulgaria până recent.
Decizia CJUE și, ulterior, cea a Curții Supreme de Casație din Bulgaria, subliniază importanța principiului supremației dreptului european și a dreptului la liberă circulație. Dreptul la recunoașterea identității de gen este tot mai mult considerat un drept fundamental, iar blocarea acestuia poate avea consecințe severe asupra vieții persoanelor transgender, inclusiv dificultăți administrative și sociale. Experți în drepturile omului, precum cei de la Amnesty International, au criticat în mod repetat politicile care refuză recunoașterea legală a genului, invocând impactul negativ asupra demnității umane și a accesului la servicii esențiale.
De ce contează
Această decizie are implicații profunde pentru drepturile omului în Bulgaria și pentru integrarea europeană a țării. Prin alinierea la standardele UE, Bulgaria face un pas important către protejarea demnității și egalității persoanelor transgender, eliminând o formă de discriminare recunoscută la nivel european. Permiterea schimbării legale a sexului va facilita accesul la servicii medicale, educație și angajare pentru cetățenii transgender, reducând stigmatizarea și marginalizarea socială. Este un semnal clar că drepturile fundamentale nu pot fi ignorate sub pretextul unor considerente morale sau religioase, mai ales într-un stat membru al Uniunii Europene.
Acest moment istoric pentru Bulgaria deschide calea pentru rezolvarea a numeroase cazuri similare care erau suspendate și va forța, probabil, legislativul bulgar să elaboreze o legislație mai clară și mai detaliată privind recunoașterea genului, în conformitate cu dreptul european. Deși hotărârile actuale se referă la cazuri individuale, ele creează un precedent juridic puternic care va trebui respectat de instanțele inferioare. Rămâne de văzut cum va reacționa clasa politică bulgară și dacă va exista o rezistență la implementarea deplină a acestor principii.
De asemenea, Ungaria, cealaltă țară menționată în raportul Agenției pentru Drepturi Fundamentale a UE, ar putea fi sub presiune crescută pentru a-și revizui propriile politici în lumina acestei decizii a CJUE.