Implicații financiare majore după Cupa Mondială 2026
Campionatul Mondial de Fotbal 2026, desfășurat în Statele Unite, Mexic și Canada între 11 iunie și 19 iulie, a generat nu doar spectacol sportiv, ci și controverse financiare semnificative. În timp ce Spania a triumfat pe teren, câștigând trofeul suprem, o legendă a fotbalului, David Beckham, a înregistrat un succes financiar remarcabil, iar premiul „La Roja” a intrat în vizorul autorităților fiscale americane, generând dezbateri aprinse.
David Beckham, una dintre cele mai vizibile personalități la Cupa Mondială 2026, a încasat peste 22 de milioane de euro, mai exact 19 milioane de lire sterline (aproximativ 22,258 milioane de euro), din contracte publicitare, potrivit analiștilor de piață și relatărilor The Mirror. Această sumă colosală provine din parteneriate cu unsprezece mărci internaționale, printre care Adidas, Bank of America, EA Sports, Home Depot, Lay's, Lenovo, McDonald's, Ninja Kitchen, Pepsi, Stella Artois și Verizon. Expertul în branduri și cultură, Nick Ede, a declarat pentru The Sun că, deși Beckham este adesea criticat, mărcile internaționale consideră că numele său, prezența pe rețelele sociale și faima globală îi conferă o valoare de marketing considerabilă la evenimente urmărite de miliarde de oameni. Ede a adăugat că „publicitatea, combinată cu o vizibilitate mai mare, va fi consolidat și mai mult marca sa și valoarea acesteia”, iar companiile sunt dispuse să cheltuiască zeci de milioane pentru a asigura serviciile unor celebrități capabile să capteze instantaneu atenția unui public global.
Pe de altă parte, victoria Spaniei, care a învins Argentina în finală, a adus un premiu de 50 de milioane de dolari din partea FIFA. Însă, potrivit Fox News și Le Figaro, această sumă riscă să fie impozitată cu până la 30% de către autoritățile fiscale americane, Internal Revenue Service (IRS). Legislația fiscală a Statelor Unite prevede că veniturile obținute dintr-o activitate desfășurată pe teritoriul național intră sub jurisdicția IRS, iar plățile către sportivi străini nerezidenți sunt, în general, supuse unei rețineri la sursă federale de până la 30%. Această sumă poate fi redusă doar dacă există o convenție fiscală bilaterală între SUA și țara respectivă, în cazul de față Spania.
Situația a stârnit critici vehemente de peste Atlantic, generând un moment rar de unanimitate politică. Deputatul republican din Tennessee, Tim Burchett, a calificat situația drept o „mare păcăleală”, afirmând că nu este „un mare fan al IRS”. Aceeași opinie a fost împărtășită și de deputatul democrat din Illinois, Jonathan Jackson, care a considerat situația „nedreaptă”, precum și de republicanul din Utah, Burgess Owens, pentru care taxa este „prea mare”. Burchett a subliniat, totuși, că echipele „știau la ce să se aștepte când au venit aici”, referindu-se la reglementările fiscale existente.
Nu doar Spania este afectată de această politică. FIFA a distribuit o sumă record de 871 de milioane de dolari celor 48 de echipe participante la Cupa Mondială din 2026, dintre care 655 de milioane au fost calculate în funcție de rezultatele sportive. Astfel, toate echipele care au jucat în Statele Unite, chiar și cele eliminate în faza grupelor, ar putea vedea o parte din câștigurile lor impozitate de autoritățile americane. Această situație a generat discuții ample pe rețelele sociale, unde unii internauți au criticat vehement Statele Unite, în timp ce alții au adoptat o poziție mai nuanțată, reamintind că Washingtonul aplică aceeași regulă tuturor sportivilor străini, fără excepție.
Jonathan Jackson a extins discuția dincolo de fotbal, afirmând că această situație „scoate în evidență o problemă mai amplă” legată de impozitarea marilor companii, care, în opinia sa, sunt prea puțin impozitate și „ar trebui să-și plătească impozitele în loc să profite de nișe fiscale”. Tim Burchett a recunoscut necesitatea reformării sistemului fiscal, sugerând că Statele Unite ar avea de câștigat dacă ar încuraja, mai degrabă decât să descurajeze, venirea sportivilor și a vizitatorilor străini. Burgess Owens, fost jucător în NFL, a concluzionat resemnat că „așa stau lucrurile, din păcate, în țara noastră, cu impozitele”.
Această controversă fiscală nu este unică. Statele Unite au aplicat de-a lungul timpului politici similare pentru veniturile obținute de sportivi străini pe teritoriul american. De exemplu, în 2014, după Jocurile Olimpice de Iarnă de la Soci, atleții americani care au câștigat medalii au fost scutiți de plata impozitelor pe premii, o măsură care nu s-a aplicat însă sportivilor străini care au concurat în evenimente organizate în SUA. La nivel european, majoritatea țărilor, inclusiv Spania, au sisteme fiscale complexe care pot include impozitarea veniturilor obținute de nerezidenți, dar convențiile de evitare a dublei impuneri sunt menite să atenueze aceste efecte. În România, de exemplu, premiile sportive sunt impozitate conform Codului Fiscal, iar pentru nerezidenți se aplică reținerea la sursă, cu posibilitatea de a invoca tratate de evitare a dublei impuneri.
Pe de altă parte, valoarea comercială a numelor mari din sport, precum David Beckham, rămâne o constantă. Potrivit unui studiu realizat de Forbes în 2023, sportivii de top pot genera zeci de milioane de dolari anual din contracte de sponsorizare, chiar și după retragerea din activitatea sportivă. Beckham, coproprietar al echipei Inter Miami, unde joacă Lionel Messi, și fost jucător al echipei Los Angeles Galaxy timp de cinci ani, demonstrează o influență considerabilă în Statele Unite, ceea ce explică atractivitatea sa pentru marile branduri. Această dinamică subliniază diferența fundamentală dintre veniturile generate direct din performanța sportivă a unei echipe naționale și cele obținute din exploatarea imaginii personale a unei celebrități sportive.
De ce contează
Această situație evidențiază complexitatea intersecției dintre sportul de performanță, fiscalitatea internațională și marketingul global. Pentru echipele naționale și federațiile sportive, impozitarea premiilor substanțiale de către țara gazdă a unei competiții majore poate reduce semnificativ resursele disponibile pentru dezvoltarea sportului. Pentru sportivi, înțelegerea reglementărilor fiscale internaționale devine crucială. Mai mult, dezbaterea din SUA despre impozitarea premiilor sportive reflectă o preocupare mai largă privind echitatea fiscală și modul în care sistemele naționale gestionează veniturile obținute de non-rezidenți, cu implicații potențiale pentru viitoarele evenimente sportive majore găzduite de Statele Unite.
Viitorul marilor competiții sportive organizate pe teritoriul american este pus sub semnul întrebării de unii observatori, care evocă posibilitatea ca alte țări să instituie, la rândul lor, taxe similare ca răspuns la această politică. Această perspectivă ar putea influența deciziile FIFA și ale altor organisme sportive internaționale privind locațiile viitoarelor evenimente majore. Rămâne de văzut dacă Statele Unite vor reconsidera legislația fiscală pentru evenimente sportive de anvergură sau dacă se vor semna noi convenții fiscale bilaterale pentru a atenua impactul. Pe termen lung, presiunea publică și politică ar putea determina o reformă, având în vedere unitatea rară a republicanilor și democraților pe această temă, dar și dorința de a încuraja turismul sportiv.
FIFA, la rândul său, ar putea fi nevoită să medieze discuțiile pentru a proteja interesele echipelor și a asigura o distribuție echitabilă a premiilor.