Un parteneriat strategic ce remodelează echilibrul regional
Arabia Saudită a înregistrat o victorie diplomatică majoră prin semnarea unui acord cu Statele Unite privind furnizarea de tehnologie nucleară civilă, un obiectiv urmărit de prințul moștenitor Mohammed bin Salman, conducătorul de facto al regatului, de peste cinci ani. Acest parteneriat, anunțat miercuri, 22 iulie 2026, de către Departamentul Energiei din SUA, va permite Riadului să construiască reactoare nucleare folosind tehnologie americană și, crucial, să îmbogățească uraniu pe propriul teritoriu, o prevedere care a generat ample discuții și îngrijorări în trecut. Secretarul american pentru energie, Chris Wright, a declarat că acordul "pune bazele juridice pentru un parteneriat de zeci de ani" care vizează "consolidarea relaţiilor comerciale dintre SUA şi Arabia Saudită, asigurând prosperitatea pe plan intern şi securitatea aliaţilor noştri din străinătate", conform AFP și Reuters.
Dezvoltarea unui program nuclear civil a reprezentat un pilon central al viziunii Prințului Mohammed bin Salman pentru diversificarea economiei saudite, puternic dependente de petrol. Negocierile în acest sens au fost însă blocate ani de zile de temerile oficialilor și experților americani că regatul ar putea utiliza tehnologia pentru a dezvolta o armă nucleară, declanșând o nouă cursă a înarmărilor în Orientul Mijlociu. Prințul Mohammed însuși a avertizat în repetate rânduri că va recurge la o astfel de măsură dacă Iranul ar obține o armă nucleară. Acordul, cu o durată estimată la 30 de ani, exclude implicarea altor țări în industria nucleară a regatului, consolidând astfel dependența Arabiei Saudite de Statele Unite pentru deceniile următoare.
Potrivit The New York Times, finalizarea acestui acord sub administrația Trump reprezintă o "realizare" pentru regat, așa cum a declarat Bader Al-Saif, profesor de istorie la Universitatea din Kuweit, mai ales pentru că nu mai pare a fi condiționat de recunoașterea Israelului de către Arabia Saudită. În timpul administrației Biden, oficialii americani și saudiți legaseră perspectiva unui acord nuclear de un acord mai amplu, care ar fi inclus normalizarea relațiilor diplomatice cu Israelul. Războiul din Gaza a spulberat însă orice șansă de normalizare pe termen scurt, iar oficialii saudiți au încercat să disocieze negocierile nucleare de relațiile cu Israelul. În 2025, a doua administrație Trump a reluat negocierile, Israelul jucând un rol mult mai puțin proeminent.
Unul dintre cele mai sensibile puncte ale negocierilor a fost permisiunea Arabiei Saudite de a-și îmbogăți propriul uraniu sau de a reprocesa plutoniu pe teritoriul său. În trecut, oficialii americani au manifestat reticență, dar pentru a finaliza acordul, președintele Trump a acceptat ca, în urma unui studiu comun privind aspectele economice ale producției de combustibil nuclear, Arabiei Saudite să i se permită să facă acest lucru, conform oficialilor americani anonimi citați de The New York Times. Ministerul american al Energiei a subliniat respectarea "celor mai înalte standarde de siguranţă nucleară şi de neproliferare", o garanție esențială în contextul regional. Această clauză este o diferență cheie față de cerințele anterioare ale SUA, care insistau pe un "standard de aur" ce ar fi interzis îmbogățirea pe teritoriul saudit.
Acordul urmează să fie înaintat pentru aprobare Congresului SUA. Deși necesită aprobarea legislativului, se anticipează că va fi adoptat, deoarece ar fi necesară o majoritate capabilă să treacă peste un eventual veto prezidențial pentru a anula inițiativa lui Trump. Senatorul democrat Chris Murphy și-a exprimat îngrijorarea pe X, afirmând că acordul riscă "să declanşeze o cursă nucleară în regiune, descurajând şi mai mult Iranul să îşi limiteze propriul program nuclear" și considerându-l "o dovadă suplimentară că Trump nu este deloc serios în ceea ce priveşte încheierea unui acord nuclear cu Iranul".
Acest parteneriat strategic survine în mijlocul unui conflict regional aprig între Statele Unite și Iran, care a tensionat alianța dintre SUA și Arabia Saudită. Un exemplu recent al acestei tensiuni a fost ciocnirea dintre Donald Trump și Prințul Mohammed în luna mai, privind agresiunea SUA în războiul cu Iranul, când prințul a refuzat utilizarea spațiului aerian saudit pentru o operațiune de escortare a petrolierelor comerciale prin Strâmtoarea Ormuz. Acordul nuclear civil ar putea contribui la restabilirea unor relații mai stabile și la consolidarea poziției Arabiei Saudite în regiune, oferind în același timp oportunități economice semnificative pentru industria americană, prin "dezvoltarea exporturilor americane de tehnologii nucleare" și "crearea de locuri de muncă bine plătite în Statele Unite", conform Secretarului Chris Wright.
De ce contează
Acest acord este crucial pentru reconfigurarea echilibrului de putere în Orientul Mijlociu. Pentru Arabia Saudită, reprezintă o piatră de temelie în strategia de diversificare economică "Viziunea 2030" și o recunoaștere a statutului său de putere regională, oferind, de asemenea, o sursă stabilă de energie electrică într-o țară dependentă de combustibili fosili. Pentru SUA, acordul cimentează influența americană în regat și deschide noi piețe pentru tehnologia nucleară, dar riscă să intensifice tensiunile cu Iranul și să provoace o cursă a înarmărilor nucleare în regiune, cu implicații profunde pentru securitatea globală. Permisiunea de îmbogățire a uraniului pe teritoriul saudit este un precedent semnificativ și o deviere de la politicile anterioare de neproliferare.
În ciuda entuziasmului Riadului și Washingtonului, calea către implementarea completă a acordului nu este lipsită de provocări. Aprobarea Congresului, deși probabilă, va necesita dezbateri intense pe tema garanțiilor de neproliferare și a implicațiilor regionale. Reacția Iranului, care își apără dreptul la energie nucleară civilă, și a Israelului, care a fost inițial îngrijorat de ambițiile nucleare saudite, va fi esență. Experții, precum Bader Al-Saif, anticipează că acordul "va stârni mânia Iranului și a Israelului" și va spori incertitudinea cu privire la echilibrul regional al puterii. Rămâne de văzut cum va fi gestionată supravegherea programului nuclear saudit și dacă garanțiile de neproliferare vor fi suficiente pentru a preveni orice utilizare nepașnică a tehnologiei.
Viitorul relațiilor dintre Arabia Saudită, Israel și Iran, într-un context nuclear, este acum mai incert ca oricând.