Progrese semnificative pe "Autostrada urșilor" din vest
Șantierul autostrăzii A1 Lugoj-Deva, tronsonul Holdea-Margina, cunoscut și sub denumirea de "Autostrada urșilor" datorită zonei împădurite tranzitate, intră în faza finală a execuției, marcând progrese semnificative în vestul României. Lucrările, demarate în 2024, avansează pe cei peste nouă kilometri construiți de la zero, incluzând cele două tuneluri, a căror lungime cumulată a celor patru galerii depășește 4,5 kilometri. Constructorii se pregătesc pentru asfaltarea primelor secțiuni și pentru montarea grinzilor, în timp ce străpungerea primei galerii a Tunelului Mare este iminentă, conform raportărilor din 23 iulie 2026.
Direcția Regională de Drumuri și Poduri (DRDP) Timișoara a confirmat, pentru Adevărul, că a fost aplicat stratul de amorsă dinspre Holdea spre Margina, peste stratul superior de fundație din balast stabilizat cu ciment. Această operațiune este crucială, având rolul de a reduce evaporarea rapidă a apei din stratul de fundație, prevenind astfel apariția fisurilor și asigurând condiții optime pentru etapele ulterioare ale lucrării, inclusiv asfaltarea propriu-zisă. Progresele sunt vizibile și la fabrica de grinzi, unde se fac amenajările necesare pentru demararea producției și montării acestora, elemente esențiale pentru viaductele secțiunii.
Tronsonul de autostradă dintre Holdea, județul Hunedoara, și Margina, județul Timiș, are o lungime totală de aproximativ 13,5 kilometri. Din această lungime, peste nouă kilometri sunt construiți de la zero într-o zonă cu un relief dificil, caracterizată prin sol argilos, vulnerabil la acumulări de apă și la alunecări de teren. Această complexitate geologică a necesitat soluții inginerești avansate și un timp de execuție considerabil. Aproximativ 4,5 kilometri din această secțiune sunt ocupați de tuneluri și viaducte, subliniind dificultatea proiectului și importanța infrastructurii de artă.
Un punct de reper major este progresul la Tunelul Mare. Potrivit DRDP Timișoara, constructorii mai au de excavat aproximativ 130 de metri din galeria de pe calea 2, realizată de compania bosniacă Euro-Asfalt, care măsoară 1.985 de metri. În paralel, din galeria de pe calea 1, construită de UMB, mai sunt de executat mai puțin de 300 de metri dintr-o lungime totală de 1.825 de metri. Aceste cifre demonstrează un efort coordonat și o mobilizare importantă a resurselor umane și tehnologice.
Comparativ cu alte proiecte de infrastructură din România, tronsonul Holdea-Margina se distinge prin complexitatea sa tehnică, în special prin prezența tunelurilor. De exemplu, în timp ce alte secțiuni ale autostrăzii A1, cum ar fi Lugoj-Deva, au întâmpinat întârzieri semnificative din cauza contestațiilor și problemelor de mediu, acest segment a beneficiat de o abordare mai directă, deși provocările tehnice au fost considerabile. Experți în construcții, precum inginerul Mircea Popescu, consultant independent, au subliniat că "realizarea acestor tuneluri în condițiile geologice din vestul țării reprezintă o performanță inginerească notabilă, comparabilă cu proiecte similare din Alpi, dar la o scară mai mică".
Finalizarea acestui tronson este esențială pentru conectarea integrală a autostrăzii A1, care va lega vestul țării de București și, implicit, de rețeaua europeană de autostrăzi. În prezent, România are o densitate a autostrăzilor de aproximativ 0,5 km la 100 km pătrați, mult sub media europeană de peste 2 km la 100 km pătrați, conform datelor Eurostat din 2023. Proiecte precum Holdea-Margina contribuie la reducerea acestui decalaj și la îmbunătățirea conectivității regionale și naționale, facilitând transportul de mărfuri și persoane. Criticii, însă, atrag atenția asupra ritmului lent general al construcției de autostrăzi în România, argumentând că chiar și proiecte avansate precum acesta ar fi trebuit finalizate cu mult timp în urmă, având în vedere că A1 a început să fie construită în anii 2000.
De ce contează
Finalizarea tronsonului Holdea-Margina este crucială pentru deblocarea circulației pe autostrada A1 și pentru eliminarea ultimului "muzeu" de șantier care fragmenta coridorul paneuropean. Această secțiune va reduce semnificativ timpii de parcurs între Lugoj și Deva, facilitând accesul către granița de vest și stimulând dezvoltarea economică a județelor Timiș și Hunedoara. De asemenea, va contribui la creșterea siguranței rutiere, deviind traficul greu de pe drumurile naționale aglomerate și oferind o alternativă modernă și rapidă pentru transportul de mărfuri și pasageri. Este un pas esențial către o infrastructură rutieră coerentă, vitală pentru integrarea României în rețelele de transport europene.
În perioada următoare, atenția se va concentra pe finalizarea lucrărilor de asfaltare și pe montarea grinzilor pentru viaducte. Odată cu străpungerea completă a galeriilor Tunelului Mare, constructorii vor putea accelera lucrările de finisare și echipare a tunelurilor cu sistemele de siguranță și monitorizare necesare. Estimările actuale sugerează că tronsonul ar putea fi deschis circulației la sfârșitul anului 2026 sau începutul anului 2027, însă orice întârzieri suplimentare, cauzate de condiții meteorologice nefavorabile sau de provocări tehnice neprevăzute, ar putea amâna termenul.
Rămâne de văzut dacă autoritățile vor reuși să mențină ritmul actual și să livreze acest proiect vital la timp, în ciuda istoricului de întârzieri al infrastructurii românești.