Trafic aerian în creștere semnificativă în Capitală
Aeroporturile Internaționale „Henri Coandă” și „Aurel Vlaicu” (Băneasa) din București au înregistrat un trafic record de 8.459.576 de pasageri în primul semestru al anului 2026, marcând o creștere de 5,08% față de aceeași perioadă a anului precedent. Această performanță subliniază o tendință ascendentă constantă în sectorul aviatic românesc, confirmată de directorul general al Companiei Naționale Aeroporturi București (CNAB), Bogdan Mîndrescu, care a declarat că „rezultatele sunt consecința unei strategii orientate spre atragerea de noi companii aeriene, extinderea rețelei de destinații și creșterea frecvenței zborurilor, alături de investiții în infrastructura aeroportuară și siguranța operațiunilor.”
Creșterea numărului de pasageri a fost însoțită de o intensificare a activității operaționale. În primele șase luni ale anului 2026, au fost înregistrate 68.367 de aterizări și decolări pe cele două aeroporturi, o creștere de 3,37% comparativ cu primul semestru din 2025. Această cifră, aproape de pragul de 70.000 de mișcări de aeronave, indică o solicitare crescută a capacității operaționale a aeroporturilor Capitalei, potrivit datelor furnizate miercuri de CNAB.
Aeroportul „Henri Coandă”, principalul hub aerian al României, a depășit pragul de 7,7 milioane de pasageri în prima jumătate a anului 2026. Cu toate acestea, cea mai spectaculoasă evoluție a fost înregistrată de Aeroportul Băneasa. Acesta a fost tranzitat de 745.674 de pasageri în primele șase luni din 2026, depășind cu 50.956 numărul total de pasageri înregistrați pe parcursul întregului an 2025. Această creștere substanțială pe Băneasa, care a fost redeschis pentru zboruri comerciale regulate în ultimii ani, reflectă succesul repozitionării sale ca aeroport pentru companii low-cost și zboruri charter, preluând o parte din traficul anterior aglomerat de pe Otopeni.
Conducerea CNAB a reiterat că obiectivul companiei rămâne susținerea dezvoltării traficului aerian în condiții de siguranță și securitate, prin adaptarea continuă a infrastructurii la creșterea numărului de pasageri. Această viziune este crucială într-un context european în care traficul aerian a revenit la nivelurile pre-pandemice și chiar le-a depășit în multe state membre ale Uniunii Europene. De exemplu, Eurostat a raportat o creștere medie de 10% a traficului de pasageri în UE în 2025 față de 2024, iar România se aliniază acestei tendințe pozitive, chiar dacă infrastructura aeroportuară necesită investiții constante pentru a face față cererii.
Comparativ cu alte capitale europene, Bucureștiul încă are un potențial considerabil de creștere. Deși numărul de pasageri este impresionant pentru contextul românesc, aeroporturi precum cele din Londra (Heathrow și Gatwick), Paris (Charles de Gaulle și Orly) sau Frankfurt gestionează anual zeci de milioane de pasageri. Diferența se explică prin dimensiunea economiilor, poziția geografică și rolul de hub-uri globale. Cu toate acestea, creșterea de peste 5% înregistrată de CNAB este superioară mediei europene din ultimii ani, indicând o dinamică pozitivă specifică pieței românești.
Experți din industria aviatică, citați de HotNews în analize anterioare, au subliniat că pentru a susține această creștere pe termen lung, sunt necesare nu doar extinderi de terminale, ci și îmbunătățiri ale accesului rutier și feroviar către aeroporturi, precum și digitalizarea proceselor de check-in și securitate. Proiecte precum extinderea Terminalului 2 de la Otopeni și modernizarea căii ferate care leagă Gara de Nord de Aeroportul Otopeni, deși în diverse stadii de implementare, sunt esențiale pentru a evita blocajele viitoare și a asigura o experiență optimă pentru pasageri.
**De ce contează** Aceste cifre record nu sunt doar statistici, ci reflectă o vitalitate economică și o deschidere tot mai mare a României către lume. Creșterea traficului aerian stimulează turismul, facilitează investițiile străine și consolidează rolul Bucureștiului ca centru regional. Pentru cetățenii români, înseamnă mai multe opțiuni de zbor, prețuri potențial mai competitive și o conectivitate sporită cu destinații internaționale. Succesul Aeroportului Băneasa, în special, demonstrează că o infrastructură dedicată poate revitaliza zone urbane și poate oferi soluții complementare pentru nevoile de transport în continuă schimbare.
Perspectivele pentru a doua jumătate a anului 2026 rămân optimiste, având în vedere tendințele istorice de creștere a traficului în sezonul estival. Cu toate acestea, provocările persistă, inclusiv presiunea asupra personalului aeroportuar și a controlorilor de trafic aerian, precum și necesitatea de a menține standarde înalte de siguranță și securitate. Obiectivul CNAB de a adapta infrastructura la creșterea numărului de pasageri va fi esențial pentru a gestiona fluxurile viitoare și pentru a asigura o dezvoltare sustenabilă a aviației în România, evitând supraaglomerarea și întârzierile frecvente observate în alte aeroporturi europene.
Rămâne de văzut cum vor evolua investițiile promise și cât de rapid se vor concretiza, având în vedere ritmul rapid de creștere a cererii.