Sfârșitul unei epoci pentru transportul public bucureștean
Duminică, 19 iulie 2026, o pagină importantă din istoria transportului public din București s-a încheiat odată cu retragerea definitivă din circulație a tramvaielor Tatra T4R, după peste cinci decenii de serviciu. Evenimentul, marcat printr-o zi a porților deschise la Depoul Militari și ultimele curse pe linia 35, a adunat sute de pasionați, foști angajați STB și cetățeni dornici să-și ia rămas-bun. Primăria Capitalei a anunțat oficial retragerea, declarând că „Se închide o pagină de istorie pentru Tatra”, potrivit unui comunicat al municipalității.
Primarul General al Capitalei, Ciprian Ciucu, a fost prezent la eveniment și a subliniat importanța sentimentală a acestor tramvaie, care fac parte din amintirile sale din copilărie. Născut în 1978, la cinci ani după intrarea în circulație a primelor garnituri Tatra, edilul a povestit că mergea frecvent cu ele pentru a-și vizita mama la serviciul de pe platforma industrială Preciziei. Cu toate acestea, Ciucu a explicat că decizia de retragere era inevitabilă, având în vedere vechimea vehiculelor și imposibilitatea de a mai asigura condiții de siguranță, o declarație preluată de HotNews.
Tramvaiele Tatra T4R, produse la uzinele ČKD Tatra din Praga, Cehoslovacia (actuala Republică Cehă), au fost livrate în București în perioada 1973-1975. Primele garnituri au intrat în circulație în 1973, iar în următorii doi ani au fost aduse 130 de vehicule, majoritatea fiind repartizate la Depoul Militari, conform Digi24. Acestea au devenit rapid un simbol al transportului public bucureștean, marcând deceniile '70, '80 și '90.
Interesant este că, deși Digi24 menționează că tramvaiele au circulat „50 de ani”, HotNews indică o perioadă de „53 de ani” de serviciu, o diferență minoră, dar notabilă, probabil rezultată din rotunjiri sau calculul exact al anilor de la prima livrare până la data curentă. Indiferent de numărul exact, longevitatea lor este incontestabilă. Începând cu 1998, o parte dintre aceste tramvaie au fost modernizate și transformate în modelul Bucur 1, în timp ce restul au continuat să opereze în forma originală până la retragerea din 2025, așa cum a raportat HotNews.
Evenimentul de retragere a atras un număr impresionant de participanți, inclusiv familii cu copii, foști angajați ai STB și chiar pasionați veniți din alte orașe ale țării, precum Constanța, Focșani și Pitești, special pentru a asista la această ultimă călătorie. Primarul Ciucu a avut ocazia să discute cu seniori ai Depoului Militari, foști mecanici, electricieni și șefi de depou, care i-au împărtășit amintiri și fotografii din tinerețe, subliniind amploarea comunității dedicate transportului în comun, un detaliu relatat de HotNews.
Un aspect crucial, menționat de primarul Ciucu, este că cele șapte tramvaie Tatra rămase funcționale nu vor fi casate. Ele vor fi integrate într-un viitor muzeu al STB și vor putea fi scoase ocazional pe traseu, cu ocazia unor evenimente dedicate istoriei transportului public. Această decizie contrastează cu soarta altor mijloace de transport în comun vechi, care au fost adesea dezafectate fără a fi păstrate pentru posteritate.
În ciuda nostalgiei, există și perspective diferite privind retragerea. Unii bucureșteni, citați de Digi24, au exprimat îngrijorări legate de zgomotul noilor tramvaie Astra Imperio, deviate temporar pe Calea 13 Septembrie, descriindu-le ca fiind „tancuri zgomotoase”. Alții au replicat că zgomotul este inerent impactului cu șina și că tramvaiele noi pot părea mai zgomotoase doar pentru că sunt mai lungi. Această dezbatere subliniază importanța infrastructurii; „Când vom avea linii ca la Praga vom vedea încotro e pasul”, a comentat un cititor, sugerând că modernizarea șinelor este la fel de crucială ca și cea a vehiculelor.
Retragerea tramvaielor Tatra face parte dintr-un efort mai amplu de modernizare a parcului de transport public din București. Potrivit datelor STB din 2024, vârsta medie a parcului de tramvaie era de peste 25 de ani, semnificativ mai mare decât media europeană de aproximativ 15 ani. Implementarea noilor tramvaie Astra Imperio, parte a unui contract semnat în 2020 pentru 100 de unități, vizează reducerea poluării fonice și atmosferice, precum și creșterea confortului pasagerilor. Comparativ, orașe precum Praga, unde au fost fabricate tramvaiele Tatra, au investit constant în modernizarea infrastructurii și a parcului rulant, ajungând la o proporție de peste 70% de tramvaie cu podea joasă până în 2023, conform datelor de la Dopravní podnik hlavního města Prahy (DPP).
În contextul european, România se confruntă încă cu provocări în modernizarea transportului public. Conform unui raport Eurostat din 2022, investițiile în transportul public urban per capita în România erau printre cele mai scăzute din UE, situându-se la aproximativ 30 de euro, comparativ cu o medie europeană de peste 150 de euro. Retragerea tramvaielor Tatra, deși un pas necesar, evidențiază amploarea decalajului și necesitatea unor investiții susținute nu doar în vehicule noi, ci și în întreaga infrastructură feroviară urbană.
De ce contează
Retragerea tramvaielor Tatra de pe liniile bucureștene marchează mai mult decât sfârșitul unei ere tehnologice; ea simbolizează o tranziție spre un transport public modern și mai sigur. Pentru milioane de bucureșteni, aceste tramvaie au reprezentat o parte inseparabilă a vieții cotidiene, generând un puternic sentiment de nostalgie. Decizia de a le include într-un muzeu subliniază importanța păstrării patrimoniului, în timp ce investițiile în noile garnituri Astra Imperio promit un confort sporit și o eficiență operațională îmbunătățită, esențiale pentru un oraș european modern. Această schimbare este crucială pentru calitatea vieții urbane și pentru alinierea la standardele europene de transport.
Următorii pași în modernizarea transportului public din București implică nu doar continuarea livrărilor de tramvaie noi, ci și renovarea extinsă a infrastructurii de șine și a stațiilor. Consolidarea rețelei de tramvai, alături de integrarea eficientă cu alte mijloace de transport în comun, rămâne o prioritate. De asemenea, este esențială dezvoltarea muzeului STB pentru a oferi o platformă educațională și culturală unde istoria transportului public bucureștean să poată fi explorată de generațiile viitoare.
Rămâne de văzut cât de rapid și eficient vor fi implementate aceste măsuri pentru a transforma viziunea unui transport public european într-o realitate cotidiană pentru locuitorii Capitalei.