Dispută istorică și teritorială reaprinsă
Bazinele lui Solomon, un complex hidrotehnic antic situat în apropierea Betleemului și aflat sub administrarea Autorității Palestiniene conform Acordurilor de la Oslo din 1995, au devenit recent un nou focar de tensiune majoră între Israel și palestinieni. Oficiali israelieni de extremă dreapta, în special ministrul de Finanțe Bezalel Smotrich, solicită preluarea controlului asupra sitului, o acțiune care ar putea stabili un precedent periculos pentru statutul teritoriilor din Cisiordania.
Potrivit relatărilor The Guardian, citate de News.ro, ministrul Smotrich a declarat încă din luna mai 2026 că dorește anularea acordurilor semnate acum peste trei decenii, care confirmau proprietatea palestiniană asupra Bazinelor lui Solomon, considerând-o „una dintre marile greșeli” ale Acordurilor de la Oslo. Această declarație a fost urmată de o intensificare a prezenței coloniștilor și a forțelor israeliene în zonă. Un incident notabil a avut loc pe 10 iulie 2026, când soldații israelieni au intervenit în apropierea sitului, utilizând gaze lacrimogene, inclusiv în timp ce copii înotau în bazine, conform mărturiilor localnicilor și presei internaționale.
Bazinele lui Solomon reprezintă un ansamblu de trei rezervoare masive de apă, construite inițial în secolul al II-lea î.Hr. și extinse ulterior de romani ca parte a unui sistem vast de alimentare cu apă a Ierusalimului, aflat la aproximativ 13 kilometri distanță. În perioada otomană, a fost adăugat un al treilea bazin și un fort pentru protejarea instalațiilor, iar în timpul Mandatului Britanic, sistemul a fost modernizat. Astăzi, deși rezervoarele nu mai alimentează Ierusalimul cu apă, ele sunt unul dintre principalele locuri de recreere pentru locuitorii din Betleem și din satele învecinate, cum ar fi Artas și Al-Khader.
Conform celui de-al Doilea Acord de la Oslo, semnat în 1995, Bazinele lui Solomon se află în Zona A a Cisiordaniei, care este sub control civil și polițienesc palestinian. O eventuală preluare a sitului de către Israel ar constitui o schimbare fundamentală în aplicarea acestui acord și ar putea crea un precedent pentru alte zone administrate de Autoritatea Palestiniană. Autoritățile palestiniene susțin că aveau planuri de a dezvolta zona în scopuri turistice, dar proiectele au fost blocate din lipsă de fonduri, o situație agravată de suspendarea transferului unor venituri fiscale de către guvernul israelian către Autoritatea Palestiniană.
De partea israeliană, organizațiile apropiate coloniștilor și anumiți oficiali susțin că situl are o importanță deosebită pentru istoria evreiască, acuzând totodată Autoritatea Palestiniană de întreținere necorespunzătoare. Însă, arheologi și oficiali palestinieni contestă această interpretare, afirmând că monumentul reflectă moștenirea culturală a multiplelor civilizații care au dominat regiunea de-a lungul a peste două milenii. Arheologul israelian Alon Arad, director al organizației Emek Shaveh, consideră că situl este instrumentalizat politic pentru a submina Acordurile de la Oslo. El subliniază că, deși numele „Bazinele lui Solomon” este tradițional, majoritatea istoricilor plasează construcția rezervoarelor cu opt secole după perioada regelui Solomon, dacă acesta a existat. Unele surse locale chiar sugerează că numele ar proveni de la sultanul otoman Suleiman Magnificul, care a restaurat sistemul în secolul al XVI-lea.
Eman al-Titi, șefa Departamentului pentru Turism și Antichități din Betleem, a avertizat ferm că siturile arheologice nu ar trebui transformate în instrumente ale conflictului politic. „Siturile arheologice nu ar trebui să devină niciodată instrumente ale conflictului politic. Nu este vorba doar despre controlul asupra terenului, ci și despre încercarea de a rescrie istoria și de a impune o singură narațiune, care nu reflectă dovezile arheologice și contribuția numeroaselor civilizații la patrimoniul cultural al Palestinei”, a declarat aceasta, subliniind importanța unei abordări echilibrate a istoriei și patrimoniului.
De ce contează
Această dispută privind Bazinele lui Solomon este mult mai mult decât o simplă controversă locală. Ea simbolizează o subminare sistemică a Acordurilor de la Oslo și a principiilor coexistenței, având implicații profunde pentru stabilitatea regională și pentru viitorul soluției celor două state. Precedentele create prin ignorarea acordurilor internaționale pot exacerba tensiunile, ducând la escaladări violente și la o deteriorare ireversibilă a relațiilor israelo-palestiniene. De asemenea, transformarea patrimoniului cultural în instrument politic distorsionează istoria și privează comunitățile locale de identitatea lor, afectând capacitatea lor de dezvoltare turistică și economică.
Deocamdată, guvernul israelian nu a anunțat oficial o decizie privind preluarea controlului asupra Bazinelor lui Solomon. Cu toate acestea, având în vedere declarațiile oficialilor de rang înalt și intensificarea prezenței israeliene în zonă, arheologii și locuitorii din regiune se așteaptă la noi incidente și la o escaladare a tensiunilor în Cisiordania. Această situație ridică întrebări critice despre viitorul Acordurilor de la Oslo și despre posibilitatea unei soluții pașnice în regiune, necesitând o intervenție diplomatică internațională pentru a preveni o destabilizare și mai profundă a zonei.
Rămâne de văzut dacă presiunea internațională și vocile experților în patrimoniu vor reuși să tempereze ambițiile politice și să protejeze un sit cu o importanță istorică și culturală atât de vastă.