Controverse după Cupa Mondială 2026
Președintele LaLiga, Javier Tebas, a lansat critici dure la adresa conducerii FIFA și a președintelui Gianni Infantino, acuzând organizația că își urmărește propriile interese, nu pe cele ale fotbalului, în contextul organizării Cupei Mondiale 2026. Declarațiile sale vin după ce Spania a câștigat turneul final, dar și pe fondul unor controverse legate de deciziile FIFA, inclusiv cele privind programul meciurilor și așa-numitele „pauze de hidratare”. În paralel, o știre surprinzătoare, citată de New York Post, indică faptul că președintele american Donald Trump îl dorește pe Gianni Infantino în funcția de secretar general al Organizației Națiunilor Unite (ONU), o propunere care subliniază relația specială dintre cei doi pe durata recent încheiatei Cupe Mondiale.
Javier Tebas, revenit la Madrid după campania victorioasă a Spaniei, a exprimat un „gust amar” legat de modul în care FIFA a gestionat turneul. Într-un interviu pentru La Gazzetta dello Sport, citat de MARCA, Tebas a declarat că „FIFA organizează lucrurile după bunul plac, pentru propriile interese, nu pentru fotbal. Așa că, dacă are nevoie de o pauză de 27 de minute, o face. Pauzele de hidratare sunt o farsă. Le avem în LaLiga, dar doar când este foarte cald. Aici, stadioanele din Dallas, Los Angeles și Atlanta aveau aer condiționat; a trebuit să-mi pun un pulover în tribune. A fost o farsă, o pauză publicitară.” Această acuzație este susținută și de un incident legat de jucătorul Balogun, pe care Tebas l-a descris ca fiind „o chestiune extrem de gravă”, sugerând că FIFA a avut noroc că Belgia a eliminat Statele Unite, evitând astfel un scandal major care l-ar fi putut costa postul pe Infantino.
Conducătorul campionatului spaniol consideră că cei care conduc FIFA fac rău fotbalului, urmărindu-și „doar propriile interese”. El a subliniat că schimbarea este dificilă din cauza „compliciilor activi în sistem, care colaborează cu acest tip de decizii, și complici pasivi, care tac, nu denunță și nu fac nimic pentru a evita ca anumite lucruri să se repete”. Tebas a criticat de asemenea decizia privind Superliga, care a acordat FIFA și UEFA o putere imensă, confirmându-le monopolul. El a argumentat că acest monopol ar fi trebuit folosit pentru a colabora cu actorii din industrie pentru binele fotbalului, cu transparență și decizii luate prin consens, nu pentru a-și impune propriile viziuni, cum ar fi organizarea unei Cupe Mondiale cu 64 de echipe.
Pe de altă parte, președintele american Donald Trump a sugerat că Gianni Infantino, președintele FIFA, ar fi o alegere excelentă pentru funcția de secretar general al ONU, care va fi vacantă la sfârșitul lunii decembrie, odată cu retragerea portughezului Antonio Guterres. Potrivit surselor citate de New York Post, relația dintre Trump și Infantino a fost „de minune” pe durata Cupei Mondiale 2026. Infantino i-a acordat lui Trump o atenție aparte, iar președintele american a primit chiar și Premiul pentru Pace al FIFA în decembrie anul trecut. O sursă apropiată președintelui SUA a declarat pentru The Sun că Trump consideră că Infantino „este respectat de toată lumea la nivel mondial și recunoaște că acesta are o abilitate specială de a uni oamenii”.
Paolo Zampolli, diplomat italo-american și trimis special al lui Trump pentru parteneriate globale, a susținut ideea, afirmând pentru The Post că „numai președintele Trump ar fi putut avea o idee atât de genială. Ar face o treabă excelentă și este apreciat de toată lumea.” Zampolli a comparat complexitatea conducerii FIFA, care are peste 200 de membri, cu cea a ONU, care are 193 de state membre, sugerând că Infantino are experiența necesară. Totuși, un aspect important de menționat este diferența salarială semnificativă: Infantino are un salariu de aproximativ 6 milioane de dolari pe an la FIFA, în timp ce remunerația secretarului general al ONU este de 418.000 de dolari pe an. Nu este încă clar dacă Infantino este interesat de această poziție, care necesită sprijinul Consiliului de Securitate și confirmarea Adunării Generale a ONU.
Contrastul dintre criticile lui Tebas și propunerea lui Trump evidențiază percepții extrem de diferite asupra leadership-ului lui Infantino și a direcției FIFA. În timp ce Tebas îl acuză de lipsă de transparență și de urmărirea intereselor personale sau comerciale, Trump îl laudă pentru abilitățile sale de unire și respectul global de care se bucură. Această dihotomie ar putea reflecta tensiunile existente între interesele ligilor naționale, care se confruntă cu presiuni asupra calendarului competițional și decizii percepute ca arbitrare, și cele ale unei organizații globale care caută să-și extindă influența și să-și consolideze poziția la nivel politic.
De ce contează
Aceste evoluții sunt cruciale pentru viitorul fotbalului mondial și al diplomației internaționale. Criticile lui Javier Tebas subliniază o tensiune crescândă între FIFA și ligile naționale, care se simt marginalizate de deciziile unilaterale privind calendarul și formatul competițiilor. Aceasta ar putea duce la conflicte deschise și la o fragmentare a ecosistemului fotbalistic. Pe de altă parte, o eventuală candidatură a lui Gianni Infantino la ONU, susținută de o putere globală precum SUA, ar putea schimba dinamica organizației internaționale, aducând o perspectivă nouă, dar și ridicând întrebări despre adecvarea unui lider sportiv într-un rol diplomatic de anvergură.
Situația actuală deschide mai multe întrebări decât oferă răspunsuri. Rămâne de văzut dacă Gianni Infantino va accepta o eventuală nominalizare pentru postul de secretar general al ONU și cum ar influența aceasta activitatea FIFA. De asemenea, presiunea exercitată de Javier Tebas și de alte ligi europene asupra FIFA ar putea forța organizația să reevalueze anumite politici și să adopte o abordare mai colaborativă.
Modul în care aceste tensiuni vor fi gestionate va defini nu doar peisajul fotbalistic, ci și relațiile dintre sport și politică la cel mai înalt nivel global, cu implicații semnificative pentru guvernanța internațională și integritatea sportului.