Atena contestă restricțiile pe transportul de GNL rusesc
Ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene se reunesc miercuri, 22 iulie 2026, la Bruxelles, pentru a încerca să ajungă la un acord privind cel de-al 21-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, impus ca răspuns la invazia din Ucraina. Principalul obstacol în calea adoptării noilor măsuri este poziția Greciei, care blochează propunerea din cauza îngrijorărilor legate de impactul asupra sectorului maritim al țării, potrivit relatărilor POLITICO, Reuters și presei de la Sofia. Un diplomat european a declarat că „divergențele dintre statele membre au reapărut, iar Comisia Europeană încearcă acum să elimine posibilitățile prin care Rusia continuă să obțină venituri din energie”.
Obiecțiile Atenei sunt legate în principal de o propunere de interzicere a transportului de gaz natural lichefiat (GNL) rusesc de către companii europene către state din afara UE. Această măsură este considerată unul dintre elementele-cheie ale noului pachet de sancțiuni. Grecia susține că interzicerea transferului de GNL rusesc nu ar reduce veniturile Moscovei, ci ar muta doar această activitate către operatori din afara Uniunii Europene. Această poziție este susținută de interesele companiei de transport maritim Dynagas, deținută de miliardarul grec Georgios Prokopiou, care operează o flotă de 27 de nave specializate pentru transportul de GNL, estimate la aproximativ 300 de milioane de dolari bucata, conform presei bulgare.
Autoritățile elene se tem că noile sancțiuni ar putea lăsa aceste gaziere costisitoare cu o utilitate practică limitată și ar genera pierderi semnificative pentru companiile de transport maritim care activează în prezent în acest sector. Grecia este unul dintre cei mai importanți transportatori de GNL din lume și lider pe piața europeană, concurând cu state precum Japonia, China și SUA. Obiecțiile grecești ar putea duce la modificarea propunerii, inclusiv la o posibilă diluare a măsurii sau la eliminarea ei completă din pachetul final de sancțiuni.
Noul pachet de sancțiuni vizează în special sectorul bancar al Rusiei, Comisia Europeană dorind să pună presiune asupra sistemului financiar al Moscovei. După deconectarea principalelor bănci rusești de la sistemul SWIFT în 2022, multe companii au continuat să facă tranzacții prin intermediul unor instituții financiare mai mici sau prin rețele de criptomonede. Noul pachet include aproximativ 215 persoane și entități, dintre care 94 sunt instituții financiare. Aproape 90 dintre acestea sunt bănci, ceea ce ar ridica la peste 100 numărul total al băncilor rusești sancționate de Uniunea Europeană, potrivit Reuters.
Un raport al serviciului european de informații, consultat de Reuters, indică faptul că Rusia s-ar putea confrunta cu o criză bancară gravă, iar noile sancțiuni ar putea amplifica presiunea asupra economiei. Autoritățile de la Moscova au respins însă toate aceste avertismente, susținând că economia rusă poate face față măsurilor impuse de Occident. Pe lângă măsurile împotriva băncilor, Comisia Europeană propune și menținerea, pentru încă șase luni, a plafonului de preț pentru petrolul rusesc la 44,10 dolari pe baril. Acest plafon fusese redus anul trecut de la 60 de dolari și urma să fie revizuit în această perioadă. Statele membre au convenit săptămâna trecută să amâne această revizuire până pe 23 iulie, în speranța că vor ajunge la un acord privind întregul pachet de sancțiuni. Oficialii europeni avertizează că o majorare a plafonului, din cauza problemelor din Orientul Mijlociu, ar putea aduce venituri noi importante Rusiei.
Negocierile dintre statele membre ale UE se desfășoară cu ușile închise, detaliile ajungând de regulă în spațiul public prin relatările marilor publicații europene. Interesant este că diplomații europeni sperau că, odată cu retragerea lui Viktor Orbán din negocierile privind acest dosar, adoptarea noilor sancțiuni va fi mai ușoară. Cu toate acestea, divergențele au reapărut, evidențiind complexitatea coordonării intereselor naționale diverse în cadrul UE. Pe lângă Grecia, și Bulgaria și-a arătat recent nemulțumirile față de un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Poziția Sofiei a creat confuzie printre unii parteneri europeni, mesajele contradictorii putând fi explicate prin încercarea guvernului de a mulțumi două facțiuni diferite: păstrarea unei imagini pro-europene în relația cu partenerii din UE și, simultan, un răspuns către alegătorii cu vederi mai sceptice față de Uniunea Europeană și politicile acesteia, conform presei de la Sofia.
Țările europene continuă să cheltuiască miliarde de euro pe importurile de gaze naturale rusești, în ciuda eforturilor de a reduce dependența de Moscova. Această situație subliniază dificultatea de a echilibra obiectivele geopolitice cu realitățile economice naționale. De exemplu, în 2023, importurile UE de GNL rusesc au atins un nivel record, depășind chiar și cele din 2021, conform datelor Eurostat, arătând că, în ciuda sancțiunilor, Rusia găsește în continuare piețe pentru resursele sale energetice. Această dependență parțială limitează eficacitatea deplină a sancțiunilor, creând breșe pe care Moscova le exploatează. Contextul istoric arată că, în ciuda sancțiunilor impuse Rusiei după anexarea Crimeei în 2014, dependența energetică europeană a rămas o vulnerabilitate majoră, exacerbată de războiul din Ucraina.
De ce contează
Acest blocaj al Greciei este semnificativ deoarece subliniază tensiunile inerente în politica de sancțiuni a UE, unde interesele economice naționale se ciocnesc cu obiectivele geopolitice comune. Dacă propunerea privind transportul de GNL rusesc este diluată sau eliminată, aceasta ar putea reduce impactul general al sancțiunilor asupra veniturilor energetice ale Rusiei, subminând eforturile de a slăbi capacitatea militară a Moscovei. Pentru cetățenii europeni, menținerea dependenței de energia rusească înseamnă o vulnerabilitate continuă la șocurile geopolitice și o finanțare indirectă a războiului din Ucraina, chiar și prin intermediul unor ocoliri.
Cel de-al 21-lea pachet de sancțiuni rămâne în negociere, statele membre căutând un compromis între intensificarea presiunii asupra Rusiei și protejarea intereselor economice naționale. Viitorul măsurilor propuse, în special cele legate de transportul GNL și de plafonul de preț al petrolului, depinde de capacitatea Comisiei Europene de a concilia aceste interese divergente. Dacă nu se ajunge la un consens, eficacitatea generală a sancțiunilor UE ar putea fi compromisă, ceea ce ar permite Rusiei să continue să își finanțeze efortul de război.
Următoarea rundă de discuții va fi crucială pentru a vedea dacă UE poate menține o front comună sau dacă interesele naționale vor prevala în fața unei strategii unificate.